Agregator de ştiri

La inițiativa Ministerului Educației și Cercetării, Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, 5 martie 2026, Memorandumul pentru scoaterea la concurs a peste 439 de posturi vacante, necesare pentru a fi puse în folosință 23 de creșe a căror construcție este în curs de finalizare.

Cele 23 de creșe ce urmează a fi recepționate sunt construite în cadrul Programului guvernamental construire creșe „Sfânta Ana”, finanțat prin Planul Național de redresare și reziliență al României - PNRR, (19 creșe, în județele: Alba, Bihor, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Cluj, Harghita, Maramureș, Neamț, Olt, Prahova, Timiș, Vrancea, Vaslui), respectiv în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social (4 creșe, în județele: Arad, Hunedoara, Mureș, Satu Mare).

Operaționalizarea acestor creșe, ce implică demersul de alocare a posturilor necesare pentru asigurarea personalului, generează asigurarea de noi locuri în creșe pentru aproximativ 1.300 de copii.

În context, precizăm următoarele:

Aceste 23 de unități de educație timpurie se adaugă creșelor finalizate în ultimii trei ani finalizate prin cele două programe, respectiv:

• 29 de creșe finalizate în cadrul Programului guvernamental construire creșe ”Sfânta Ana”, finanțat prin Planul Național de redresare și reziliență al României (PNRR);

• 3 creșe finalizate în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social.

Pentru profesionalizarea carierei didactice, Prin Programul de formare a profesioniștilor în educație timpurie, aferent investiției 3 din PNRR, Ministerul Educației și Cercetării asigură formarea personalului din creșe si grădinițe. Până la acest moment, au fost certificați 661 de formatori, iar 6.994 de persoane sunt înscrise la modulele de formare.

Ministerul Educației și Cercetării își menține angajamentul de a susține demersurile care au drept scop creșterea ratei de cuprindere a copiilor în învățământul antepreșcolar, atât pentru asigurarea unei educații de calitate a beneficiarilor primari, cât și pentru a veni în sprijinul familiilor tinere.

Ministerul Educației și Cercetării anunță lansarea în transparență instituțională a unui nou set de 330 de programe școlare pentru învățământul liceal, elaborate în cadrul procesului de reformă curriculară. Acest set completează programele școlare deja aprobate prin Ordinul de ministru nr. 6.930/2025 (87 de programe școlare), respectiv prin Ordinul de ministru nr. 3.224/2026 (3 programe școlare). 

Noul set este disponibil pe pagina web a Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.

Adresa de e-mail pentru colectarea eventualelor propuneri constructive este consultare@rocnee.ro, în termen de zece zile lucrătoare de la momentul publicării prezentului anunț.

Domenii și categorii de programe școlare aflate în transparență publică

Cele 330 de programe școlare propuse pentru consultare publică vizează, în principal, următoarele categorii:

1. Programe școlare pentru învățământul în limbile minorităților naționale

• Limbi și literaturi materne (maghiară, ucraineană, germană, slovacă, sârbă, croată, cehă, polonă, rusă, italiană, turcă, rromani etc.);

• Programe pentru trunchiul comun (TC) și curriculumul de specialitate (CS);

• Programe destinate:

  • școlilor/claselor cu predare în limba română;

  • filierei teoretice, tehnologice și vocaționale;

  • profilurilor pedagogic, teologic, artistic și sportiv;

• Variante elaborate în limba română și în limbile minorităților naționale, după caz.

2. Programe școlare pentru discipline din aria matematicii, informaticii și tehnologiilor digitale

• Matematică (CS) pentru filiera tehnologică, toate profilurile și calificările;

• Matematică aplicată:

  • în științe sociale (profil umanist);

  • în arhitectură (profil artistic);

• Informatică:

  • profil matematică-informatică;

  • clase cu predare intensivă;

  • profil militar;

  • profil științe ale naturii;

• Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC), trunchi comun, clasele X - XII, pentru toate filierele.

3. Programe școlare pentru filiera vocațională - profil teologic

• Programe elaborate pentru toate cultele recunoscute;

• Discipline teologice fundamentale, istorice și aplicative;

• Discipline complementare și de specialitate, inclusiv:

  • muzică bisericească;

  • arte sacre și patrimoniu cultural;

  • turism religios și practică de specialitate;

• Programe pentru toate specializările și ciclurile de studiu (clasele IX - XII).

Continuitatea procesului de elaborare curriculară

Ministerul Educației și Cercetării precizează următoarele:

• punerea în transparență publică reprezintă o etapă esențială a procesului de consultare și fundamentare;

• procesul de elaborare și completare a programelor școlare rămâne deschis;

• în luna martie, va fi propus un nou set de programe școlare, în vederea completării necesarului pentru învățământul liceal.

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educației și Cercetării a aprobat programele pentru disciplina limba și literatura română - clasa a IX-a, învățământ liceal, respectiv:

• Programa școlară pentru disciplina limba și literatura română / Clasa a IX-a / Trunchi comun (TC): filiera teoretică, profil real, toate specializările; filiera tehnologică, toate profilurile, toate calificările profesionale; filiera vocațională, profilurile artistic, militar, pedagogic, sportiv și teologic, toate specializările;

• Programa școlară pentru disciplina limba și literatura română / Clasa a IX-a / Trunchi comun și curriculum de specialitate (TC + CS): filiera teoretică, profil umanist, specializarea științe sociale;

• Programa școlară pentru disciplina limba și literatura română / Clasa a IX-a / Trunchi comun și curriculum de specialitate (TC + CS): filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie.

Documentele sunt rezultatul integrării de către membrii grupului de lucru pentru disciplina limba și literatura română a observațiilor și a propunerilor primite la Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, atât în perioada în care propunerile de programe școlare au fost supuse procesului de transparență instituțională, cât și ulterior.

Față de modificările precizate în comunicatul emis în data de 23 decembrie 2025, în formele finale aprobate:

• la domeniul de conținut LITERATURĂ au fost eliminate descrierile tematice pentru cele cinci module de conținut, lăsând astfel la latitudinea profesorilor selectarea aspectelor pe care le consideră adecvate în funcție de profilul și nivelul clasei la care predau.

• au fost, de asemenea, simplificate denumirile formelor literare aferente celor cinci module pentru a da posibilitatea profesorilor de a alege, din lista de recomandări, dintre mai mulți autori (și, în consecință, opere literare) pe acelea pe care le consideră relevante.

Organizarea conținuturilor nu este guvernată exclusiv de criteriul cronologic, ci este articulată concomitent în funcție de criterii tematice, culturale, estetice și discursive, precum și în raport cu dezvoltarea progresivă a competențelor de lectură, interpretare, contextualizare și reflecție critică.

Actuala formă a programelor de liceu pentru clasa a IX-a este menită să răspundă așteptărilor existente de la un document curricular de o asemenea importanță, care să exprime o viziune modernă și flexibilă asupra predării limbii și literaturii române pentru elevii din generațiile viitoare, în acord cu bunele practici din spațiul european. Mulțumim și pe această cale tuturor celor care și-au exprimat opiniile în spațiul public cu intenția de a oferi un feedback constructiv.

În săptămânile următoare, ținând cont de experiența dobândită în elaborarea programelor pentru clasa a IX-a și în procesul de revizuire și armonizare a diverselor puncte de vedere exprimate, grupul de lucru va definitiva programele pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, conturându-se, astfel, imaginea de ansamblu asupra studiului disciplinei limba și literatura română în învățământul liceal.

Programele vor fi publicate mai întâi în Monitorul Oficial și ulterior pe site-ul CNCE.

BIROUL DE PRESĂ

În ședința Comisiei de dialog Social din 9 februarie 2026 a fost avizată forma finală a structurii anului școlar 2026 - 2027.

(click pe imagine pentru versiunea mărită)

• Cursurile anului școlar 2026-2027 vor începe pe 7 septembrie 2026 și se vor încheia pe 18 iunie 2027.

• Anul școlar are o durată de 36 de săptămâni de cursuri.

• Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 4 iunie 2027.

• Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 11 iunie 2027

• Programele naționale „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se vor desfăşura în perioada 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027.

• Săptămâna de vacanță la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București va fi planificată în perioada 15 februarie – 7 martie 2027.

Decizia privind săptămâna de vacanță se ia în urma consultărilor cu elevii, cu părinții acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ.

Pentru predictibilitate, până la data de 1 aprilie 2026, fiecare unitate de învățământ va comunica elevilor și părinților structura detaliată a anului școlar viitor, cu includerea deciziilor pentru elementele flexibile ale acesteia.

În ceea ce privește propunerile primite în perioada de consultare publică: 

• În urma propunerii de modificare a intervalului calendaristic destinat vacanței la decizia inspectoratelor școlare județene/al Municipiului București (propunerea viza stabilirea intervalului de vacanță în ultimele două săptămâni din luna februarie 2027), s-a revenit la trei intervale între care se poate alege săptămâna de vacanță la nivel de județ (față de două propuse în proiectul lansat în consultare publică), intervale ce includ și ultimele două săptămâni din luna februarie. 

• Referitor la propunerile de începere a anului școlar în 15 septembrie, cu încheierea acestuia în 15 iunie, respectiv de eliminare/comasare a Programelor Naționale „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, facem următoarele precizări:

• eliminarea acestor programe nu ar fi generat reducerea numărului de săptămâni de cursuri, cele două programe fiind cuprinse în numărul total al acestora.

• începerea cursurilor cu o săptămână mai târziu, cu menținerea numărului de săptămâni de cursuri (36), ar fi implicat decalarea cu o săptămână a încheierii cursurilor anului școlar (25 iunie, față de 18 iunie), ceea ce are drept consecință decalarea cu o săptămână a examenelor naționale (evaluare națională și bacalaureat 2027). 

Considerăm că este în interesul superior al copilului ca examenele să nu se decaleze, date fiind etapele ulterioare (admiterea la liceu, pentru absolvenții clasei a VIII-a, respectiv admiterea la facultate, pentru absolvenții clasei a XII-a). 

În ceea ce privește decizia de a menține Programele Naționale „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, aceasta este justificată de faptul că scopul acestor programe este să creeze cadrul pentru desfășurarea unor activități care să îmbine teoria cu aplicațiile ei din viața de zi cu zi. Acest obiectiv poate fi atins prin activități gratuite, desfășurate în școală, folosindu-se resursele disponibile.

Facem un apel către unitățile de învățământ să valorifice aceste oportunități în beneficiul copiilor și al întregii comunități educaționale - activitățile care pot fi organizate în cadrul acestor programe pot fi un sprijin real nu doar pentru învățarea în contexte nonformale și dezvoltarea socioemoțională a copiilor, ci și pentru întărirea parteneriatului școală, părinți și comunitate.

Ordinul care aprobă structura anului școlar 2026 - 2027 va fi disponibil pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării după publicarea în Monitorul Oficial.

Ministerul Educației și Cercetării asigură cadrul de implementare pentru organizarea simulării Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a (ENVIII) și a simulării probelor scrise ale examenului național de bacalaureat în anul școlar 2025 - 2026.

În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) și alin. (2) din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6.058/29.08.2025 privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2025-2026, respectiv, cu prevederile art. 17 alin. (1) și alin. (2) din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6.059/29.08.2025 privind organizarea și desfășurarea examenului național de bacalaureat 2026, simulările organizate la nivel național se vor desfășura conform calendarelor specifice, astfel:

• 16 - 18 martie 2026  - probele scrise pentru simulare EN VIII,

• 23 - 26 martie 2026 - probele scrise pentru simularea examenului de bacalaureat. 

Disciplinele la care se organizează simularea ENVIII în anul școlar 2025 - 2026 sunt: limba și literatura română, limba și literatura maternă pentru elevii aparținând minorităților naționale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă și matematică.

Programele valabile pentru simularea ENVIII în anul școlar 2025 - 2026 sunt postate ► aici (arhivă zip). 

Disciplinele la care se organizează simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat în anul școlar 2025 - 2026 sunt: limba și literatura română, limba și literatura maternă pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale, matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare și comunicare, psihologie, economie, sociologie și filosofie.

Programele valabile pentru simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat în anul școlar 2025 - 2026 sunt postate ► aici (zip). 

În vederea consultării publice, în condiţiile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, dar și a consultării preliminare interinstituționale, Ministerul Educaţiei și Cercetării publică următoarele proiecte de acte normative:

• H O T Ă R Â R E privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituțiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2026 - 2027;

  • ​Anexe (1) + (2 - 5);

  • Notă de fundamentare.

***

• H O T Ă R Â R E privind domeniile şi programele de studii universitare de master acreditate şi numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2026 - 2027;

  • ​Anexe [1 + 2];

  • Notă de fundamentare.

► Propunerile și sugestiile cu privire la proiectele supuse consultării publice pot fi trimise pe adresa dgis@edu.gov.ro, până în data de 6 martie, inclusiv. 

Miercuri, 4 februarie 2026, au fost lansate rapoartele naționale independente privind nivelul de literație științifică și digitală al elevilor din România. Documentele au fost elaborate de UNICEF și se bazează pe două evaluări standardizate, realizate cu sprijinul BRIO și cu suportul instituțional al Ministerului Educației și Cercetării și al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.

Rapoartele reprezintă un diagnostic de sistem menit să arate cât de bine pot aplica elevii competențele (dobândite atât în școală, cât și în afara ei) în situații reale, și nu doar să reproducă informații. Demersul este esențial pentru fundamentarea unor politici educaționale și direcții de acțiune bazate pe dovezi. 

Atât raportul privind literația digitală, cât și cel privind literația științifică oferă date necesare pentru o înțelegere completă a nivelului de dezvoltare a competențelor elevilor la nivel național. Studiile nu evaluează performanța academică sau parcurgerea programei școlare în sens tradițional, ci furnizează informații obiective despre competențe funcționale, astfel încât intervenția să se facă acolo unde este nevoie. Ambele rapoarte constată că există o proporție ridicată de elevi aflați în zona de literație limitată (tranzitorie), elevi care au competențe parțiale, dar care pot progresa substanțial cu sprijinul potrivit. Aceste rezultate indică un potențial real de dezvoltare, subliniind nevoia unor intervenții adaptate și consecvente, în special în comunitățile vulnerabile. Cele două evaluări evidențiază decalaje între elevii din mediul urban și rural, influențate de acces, resurse și context socioeconomic.

Rezultatele arată că aproape jumătate dintre elevi (43%) ating un nivel funcțional al literației științifice, 24% având competențe tranzitorii, care pot fi consolidate rapid prin sprijin adecvat. Aproximativ 32% dintre elevi sunt la risc de a nu fi capabili să înțeleagă și să utilizeze în mod corespunzător conceptele științifice de bază în contexte practice

În domeniul literației digitale, mai mult de jumătate dintre elevi (aproximativ 55%) se află în zona de tranziție, cu competențe parțiale ce pot fi consolidate prin programe adecvate. 8% dintre elevi ating nivelul „funcționalitate bună”, în timp ce segmentul celor care ating cel mai înalt nivel de competență este de doar 0,2%. Aproape 37% dintre elevi  sunt la risc în ceea ce privește dezvoltarea competențelor digitale funcționale.

Aceste rezultate pot reprezenta un punct important de plecare pentru sprijinirea dezvoltării competențelor funcționale ale elevilor, iar UNICEF și Ministerul Educației și Cercetării vor continua parteneriatul strâns în astfel de demersuri care urmăresc să sprijine accesul tuturor copiilor la un sistem de educație incluziv și de calitate. 

„Constatările rapoartelor indică provocări sistemice și oferă o bază solidă pentru schimbare, iar reformele inițiate de Ministerul Educației și Cercetării în zona curriculumului și a evaluării reprezintă un pas important înainte. UNICEF rămâne pe deplin angajat să colaboreze cu partenerii naționali și locali pentru a se asigura că fiecare copil are acces la o educație de calitate și incluzivă și dezvoltă abilitățile necesare pentru a prospera într-o lume în rapidă schimbare”, a declarat Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România.

În perioada 2 - 4 februarie 2026, la Ierusalim, a avut loc Ministerial Education Conference on AI-Powered Personalized Learning (EducAItion 2026), conferință organizată de Ministerul Educației al Statului Israel, dedicată elaborării și armonizării politicilor publice în domeniul educației personalizate în contextul utilizării inteligenței artificiale.

Evenimentul a reunit miniștri ai educației, factori de decizie de rang înalt, alături de cercetători, inovatori și reprezentanți ai industriei EdTech și ai marilor companii tehnologice, având ca obiectiv principal conturarea direcțiilor strategice privind dezvoltarea educației personalizate într-o eră marcată de transformări tehnologice accelerate. 

Discuțiile s-au concentrat pe utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în educație, adaptarea procesului educațional la nevoile individuale ale elevilor, dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice, precum și pe asigurarea echității și a incluziunii în accesul la educație de calitate.

Ministerul Educației și Cercetării a fost reprezentat de domnul Sorin Ion, Secretar de Stat, și de domnul Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, care au participat la lucrările conferinței, contribuind la schimbul de bune practici și la dialogul privind integrarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială în sistemele educaționale. 

În marja conferinței, delegația română a avut o întrevedere bilaterală cu ministrul educației din Statul Israel, domnul Yoav Kisch, prilej cu care a fost evidențiată buna cooperare dintre cele două state în domeniul educației. Discuțiile au vizat atât consolidarea colaborării existente, cât și explorarea potențialelor proiecte și parteneriate bilaterale în domeniul inteligenței artificiale aplicate în educație și cercetare.

Participarea României la EducAItion 2026 reconfirmă angajamentul Ministerului Educației și Cercetării pentru promovarea inovării, a cooperării internaționale și a utilizării responsabile a noilor tehnologii, în vederea modernizării sistemului educațional și a pregătirii elevilor/studenților pentru provocările societății viitorului.

În perioada 29 - 30 ianuarie 2026, la Nicosia, în Cipru, a avut loc Consiliul informal al miniștrilor educației, organizat sub auspiciile Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene (PRES CY). Întâlnirea a reunit reprezentanți ai statelor membre pentru dialog privind prioritățile europene în educație.

Ministerul Educației și Cercetării a fost reprezentat de domnul Sorin Ion, Secretar de Stat, care a participat la discuții dedicate viitorului profesiei didactice, dezvoltării competențelor și consolidării atractivității carierei didactice la nivel european.

Pe agenda reuniunii s-au aflat teme precum: cooperarea europeană în educație, investițiile în profesori, dezvoltarea profesională continuă și promovarea bunelor practici, precum și dialogul cu reprezentanți ai Comisiei Europene privind obiectivele comune în domeniul competențelor, al educației de calitate și al coeziunii sociale.

România a reafirmat importanța investițiilor în educație, a sprijinului acordat cadrelor didactice și a cooperării europene ca pilon esențial pentru modernizarea sistemelor educaționale și pentru consolidarea unei Europe competitive, incluzive și orientate spre viitor.

Ministerul Educației și Cerrcetării publică Raportul național privind analiza riscurilor de segregare școlară în sistemul de educație din România, pentru anul școlar 2024 - 2025, rezultat în urma primului exercițiu de raportare a situației privind segregarea școlară în sistemul de educație precuniversitară din România.

Raportul survine ca umare a punerii în aplicare a două ordine de ministru ce vizează interzicerea practicilor de segregare în școlile din România: Ordinul-cadru nr. 6.134/21.12.2016 privind interzicerea oricărei forme de segregare în școlile din România (care definește segregarea școlară și stipulează, pe lângă criteriul etnic deja existent, și criteriul dizabilității sau cerinţelor educaţionale speciale, statutul socio-economic al părinților/familiilor, mediul de rezidenţă și performanţele şcolare ale beneficiarilor primari ai educației) și Ordinul de ministru nr. 7.701/2024 privind aprobarea Metodologiei pentru monitorizarea, evaluarea, identificarea, prevenirea și combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar.

Documentul este realizat pe baza datelor raportate de unitățile școlare în anul școlar 2024 - 2025.

„Procesul a implicat colectarea de date pentru fiecare elev din România la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin platforma SIIIR, sub coordonarea unei echipe a Ministerului Educației și Cercetării cu asistența tehnică a UNICEF și în colaborare cu Comisia Europeană, în cadrul proiectului „Enhancing the equity of education through preventing and combating school segregation” finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Suport Tehnic”, se arată în analiză.

Plecând de la premisa că analiza de față este una exploratorie - bazată, deci, pe date parțiale - câteva rezultate pot fi de interes pentru următoarele analize și intervenții asupra practicilor școlare.

„Rezultatele parțiale ne arată că segregarea școlară la nivelul clădirilor, claselor sau băncilor este un fenomen real și care necesită atenție susținută. Cele mai ridicate niveluri apar atunci când analizăm segregarea școlară a elevilor în funcție de criteriul nivelului educațional al părinților, în cazul elevilor beneficiari de bursă socială, al celor proveniți din familii monoparentale, al elevilor romi, al elevilor cu dizabilități sau în funcție de mediul de rezidență. În aceste situații, datele sugerează existența unor suprapuneri între criterii, ceea ce indică un fenomen intersecțional ce amplifică riscurile de excluziune educațională. La polul opus, segregarea apare mai puțin pronunțată în cazul elevilor instituționalizați sau aflați în plasament familial, al celor aflați în grija bunicilor sau altor rude, al celor care au frecventat grădinița sau care repetă clasa”, menționează raportul.

În privința segregării școlare la nivelul ultimelor două bănci s-a constatat o pondere foarte ridicată de structuri școlare (aproximativ 90% dintre structurile școlare în cazul cărora s-a înregistrat scor de alertă privind segregarea școlară în ultimele două bănci) pentru care nu s-au încărcat în SIIIR datele necesare calculării scorului de segregare și, în consecință, au primit scor maxim de alertă (10). În următoarea rundă de monitorizare a segregării școlare, respectiv cea din anul școlar în curs, vor fi făcute demersuri consistente pentru completarea datelor necesare evaluării segregării școlare la nivelul ultimelor două bănci.

Un alt rezultat important privește variațiile semnificative dintre județe. Unele județe au ponderi mult mai mari de structuri școlare cu scoruri de alertă, în timp ce altele prezintă situații mai echilibrate. Aceste diferențe arată că segregarea nu este un fenomen uniform și că măsurile de prevenire și combatere trebuie adaptate la realitățile locale. În acest sens, este necesară o analiză detaliată la nivelul fiecărui județ, împreună cu factorii decizionali locali, analiză care să permită măsuri de intervenție țintită, în acord cu specificul și nevoile locale/ instituționale.

Dacă privim datele parțiale existente în modulul SIIIR, ca urmare a primului exercițiu de raportare, cele mai frecvente cazuri de segregare școlară apar la analiza în funcție de următoarele criterii:

1. nivelul educațional al părinților elevilor

2. elevi beneficiari de bursă socială

3. elevi proveniți din familii monoparentale

4. elevi romi

5. elevi cu dizabilități

6. elevi proveniți din mediul rural.

În aceste situații, poate exista și fenomenul de segregare școlară concomitent, în funcție de mai multe criterii (segregare școlară intersecțională), ceea ce poate amplifica riscurile de excluziune educațională. 

Criteriile socioeconomice sunt cele mai frecvente surse de segregare. Cel puțin opt din zece structuri școlare analizate (86,5%) prezintă risc de segregare pe clase în funcție de nivelul de educație al părinților; mai mult de jumătate dintre structurile școlare analizate (56,5%) prezintă risc de segregare pe clase pentru elevii beneficiari de bursă socială sau prezintă risc de segregare pe clase pentru elevii proveniți din familii monoparentale (55,7%). Aceste date indică o suprapunere importantă între segregarea școlară, nivelul educației părințor și alte vulnerabilități sociale, precum sărăcia familiei elevului.

Segregarea pe criteriul etnic, delimitând focalizarea asupra situației elevilor romi, rămâne una dintre cele mai vizibile probleme. Aproximativ una din patru școli cu elevi romi prezintă risc de segregare pe clădiri, iar patru din zece structuri școlare prezintă risc de segregare pe clase. Raportul detaliază această situație la nivel de județe. 

Elevii cu dizabilități sunt, de asemenea, expuși fenomenului de segregare școlară: 23,2% dintre școlile analizate au semnale de alertă de segregare pe clase, iar situația este mai gravă în județele cu populație școlară numeroasă. Raportul subliniază că o parte dintre aceste semnale pot fi influențate de practici de organizare a clasei adoptate din considerente funcționale și de sprijin educațional. În special în cazul elevilor cu dizabilități care sunt însoțiți de un adult de sprijin (asistent personal, cadru de sprijin sau părinte), plasarea acestora în ultimele bănci poate fi determinată de necesitatea de a asigura buna desfășurare a activităților didactice, fără a avea ca scop izolarea sau separarea elevului. În acest context, interpretarea datelor privind distribuția elevilor cu dizabilități în spațiul clasei trebuie realizată cu prudență, având în vedere specificul situațiilor educaționale și nevoia de adaptare a mediului școlar.

Ministerul Educației și Cercetării pregătește al doilea exercițiu de raportare și monitorizare a segregării, acordând, în acest an școlar, o importanță semnificativă nu doar raportării cât, mai ales, practicilor instituționale de monitorizare a cazurilor și de intervenție astfel încât acest amplu proces să nu se oprească la etapa de raportare și de colectare de date, ci să continue cu acțiuni concrete - sistemice și la nivel instituțional - de prevenție, analiză și intervenție, pentru ca desegregarea și incluziunea în școli să devină o realitate.

„Raportul de față constituie o perspectivă preliminară și exploratorie a fenomenului segregării școlare în învățământul preuniversitar românesc. Analiza reprezintă, în primul rând, punctul de plecare al unui demers colectiv de transformare a școlii românești într-un spațiu mai incluziv și mai echitabil pentru toți elevii. Valoarea acestuia este dată mai ales prin faptul că introduce, în procesele rutiniere ale școlilor, ale inspectoratelor școlare și ale Ministerului Educației și Cercetării o nouă dimensiune de raportare, analiză și reflecție - aceea a segregării școlare - cu obiectivul de a elimina din educație aceste practici discriminatorii și non-incluzive”, se menționează în documentul disponibil ► AICI.

Ministerul Educației și Cercetării a lansat astăzi, 23 ianuarie 2026, în consultare publică proiectul de structură a anului școlar 2026 - 2027.

În varianta propusă și lansată în consultare:

Cursurile anului școlar 2026 - 2027 încep pe 7 septembrie 2026 și se încheie pe 18 iunie 2027.

• Pentru clasa a VIII-a cursurile se încheie pe 11 iunie 2027.

• Pentru clasa a XII-a cursurile se încheie pe 4 iunie 2027.

Principala modificare, față de structura anilor școlari anteriori, vizează reducerea intervalelor (săptămânilor) între care se poate decide pentru vacanța la decizia inspectoratelor școlare la două (față de trei).

Propunerea are drept fundament faptul că în anii anteriori, la nivel național, s-a optat preponderent pentru două intervale (săptămâni) dintre cele trei propuse (unul dintre intervale a fost constant opțiunea a maximum trei județe, restul optând pentru celelalte două intervale/săptămâni de vacanță). Prin urmare, săptămâna de vacanță la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București este propusă pentru perioada 22 februarie - 7 martie 2027.

În ceea ce privește intervalul propus pentru cele două săptămâni de vacanță între care se poate opta (22 - 28 februarie/1 - 7 martie), propunerea este justificată de nevoia de a crea un echilibru în ceea ce privește numărul de săptămâni consecutive de cursuri.

În proiectarea structurii anului școlar 2026 - 2027 în această formă, la nivelul Ministerului Educației și Cercetării s-au avut în vedere:

• perioada de desfășurare a probelor de competențe din cadrul examenului național de bacalaureat 2027 în ultimele două săptămâni de cursuri ale anului școlar 2026 - 2027;

• desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2026 - 2027 și a probelor scrise ale examenului național de bacalaureat în următoarele două săptămâni după finalizarea cursurilor. În acest sens, precizăm că începerea anului școlar în data de 14 septembrie (față de 7 septembrie, propunerea actuală) ar implica încheierea cursurilor pe 25 iunie și, prin urmare, decalarea cu o săptămână a desfășurării examenelor naționale);

• organizarea simulărilor probelor scrise ale examenelor naționale (evaluarea națională și examenul național de bacalaureat) în luna martie 2027.

Menționăm că aceste proiecții privind perioadele de desfășurare alocate examenelor naționale sunt orientative, calendarele de desfășurare urmând a fi stabilite ulterior, prin documente distincte, după parcurgerea procesului de transparență decizională.

Documentul supus consultării publice este disponibil ► aici.

Forma finală a structurii anului școlar 2026 - 2027 va fi aprobată în urma analizei feedbackului primit și după ședința Comisiei de Dialog Social (CDS).

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educației și Cercetării anunță finalizarea etapei de înscriere pentru unitățile de învățământ care doresc să devină parte a „Programului Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în învățământul liceal”. Conform calendarului, termenul-limită pentru depunerea candidaturilor a fost ieri, 15 ianuarie 2026.

Acest program reprezintă concretizarea unei viziuni moderne asupra arhitecturii curriculare, un proces amplu inițiat de fostul ministru Daniel David. Demersul are la bază descentralizarea decizională și principiul subsidiarității și oferă școlilor libertatea de a-și construi o ofertă educațională relevantă, centrată pe competențe și racordată la viitor.

Un prim pas curajos către o școală flexibilă, adaptată nevoilor reale ale elevilor

La apelul lansat au răspuns 28 de unități de învățământ din 15 județe și Municipiul București, dintre care 20 sunt unități de învățământ de stat, iar opt - unități de învățământ particular, cu niveluri/filiere variate:

Lista este disponibilă ► aici.

Felicităm public echipele manageriale și consiliile profesorale ale acestor unități de învățământ pentru curajul de a fi parte din acest demers. Prin „Programul Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în învățământul liceal” vor fi testate arhitecturi educaționale care, în viitor, ar putea deveni standardul în educația românească.

Ce urmează? Etapele procedurale

Conform Procedurii operaționale și calendarului aprobat de Comisia Națională de Coordonare, procesul de selecție intră acum în linie dreaptă:

1. Analiza preliminară: Un grup de lucru a demarat deja verificarea eligibilității și oportunității cererilor depuse.

2. Evaluarea calitativă: Proiectele admise vor intra într-o etapă de evaluare detaliată și dialog cu Comisia de coordonare pentru a rafina planurile-cadru propuse. Accentul se va pune pe legalitate, relevanță, design și sustenabilitate.

3. Aprobarea finală: Lista finală a unităților pilot va fi aprobată prin Ordin de Ministru până cel târziu la data de 15 martie 2026.

Ministerul Educației și Cercetării rămâne un partener de dialog constant pentru aceste școli, asigurând asistența tehnică necesară pentru ca acest proiect sistemic să devină un succes național.

BIROUL DE PRESĂ

În contextul în care pe 15 ianuarie sărbătorim Ziua Culturii Naționale, marcând astfel aniversarea nașterii poetului național Mihai Eminescu, Ministerul Educației și Cercetării recomandă organizarea, la nivelul unităților de învățământ preuniversitar, a unor activități educaționale pentru promovarea, în rândul elevilor, a valorilor culturale, a limbii române și a respectului pentru patrimoniul cultural.

Detalii în documentul atașat.

În perioada 1 ianuarie - 31 iunie 2026, Republica Cipru exercită Președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene (detalii: PRES CY).

Prioritatea generală a Președinției cipriote este promovarea unei Uniuni Europene autonome, capabilă să își consolideze securitatea, apărarea și nivelul de pregătire, să își întărească competitivitatea și să rămână deschisă către lume (susținută de un buget pe termen lung adaptat ambițiilor Uniunii, care sprijină coeziunea, tranzițiile verde și digitală și asigură faptul că nimeni nu este lăsat în urmă). 

În domeniul educației și formării, prioritățile urmărite vor fi:

• Negocierile privind programul Erasmus+, în cadrul Cadrului Financiar Multianual (CFM);

• Profesorii: dezvoltare profesională, atractivitatea carierei didactice și consolidarea capacității de acțiune a cadrelor didactice în era inteligenței artificiale;

• Abordarea centrată pe cursant a competențelor, aliniată cu Spațiul european al educației și care ia în considerare Uniunea Competențelor;

• Atractivitatea educației și formării profesionale (EFP) și integrarea noilor tehnologii;

• Învățământul superior: mobilitate și internaționalizare.

De asemenea, PRES CY va urmări adoptarea a două documente:

• Concluziile Consiliului privind profesorii în era Inteligenței Artificiale (IA) - document nelegislativ;

• Abordarea generală privind Regulamentul de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028 - 2034.

Calendar PRES CY

29 - 30 ianuarie: Reuniunea informală a miniștrilor educației

18 - 19 februarie: Reuniunea directorilor generali pentru învățământ preuniversitar (DG Schools)

24 - 25 februarie: A 6-a Conferință internațională „Literacies and Contemporary Societies”

9 - 10 martie: Reuniunea Grupului de urmărire a Procesului Bologna (BFUG)

30 - 31 martie: Reuniunea directorilor generali pentru educație și formare profesională (DG VET)

7 - 8 mai: Abordarea la nivelul întregii școli (Whole School Approach - WSA) pentru Educația pentru Dezvoltare Durabilă (EDD)

20 - 21 mai: Reuniunea directorilor generali pentru învățământ superior (DG HE)

11 - 12 iunie: Reuniunea Comitetului pentru Educație în Cipru

24 - 25 iunie: Conferința internațională ETF „Parteneriate pentru competențe în sprijinul reformelor EFP în regiunea mediteraneană” 

Grupul permanent privind indicatorii și reperele (Standing Group on Indicators and Benchmarks - SGIB)

În calitate de beneficiar, Ministerul Educației și Cercetării implementează, în parteneriat cu Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), Casa Corpului Didactic București, Casa Corpului Didactic Buzău, Casa Corpului Didactic Cluj și Casa Corpului Didactic Olt, în perioada 01.07.2024 - 30.06.2028, proiectul „Reglementări noi pentru un Curriculum Relevant și Educație Deschisă" - RECRED, prin care se asigură continuitatea și coerența curriculumului centrat pe competențe în învățământul preuniversitar.

În cadrul proiectului a fost finalizată prima etapă de elaborare a standardelor de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, aferente disciplinelor din trunchiul comun.

În continuarea acestui demers, Ministerul Educației și Cercetării lansează apelul pentru înscrierea unităților de învățământ interesate să participe la pilotarea standardelor naționale de evaluare, etapă esențială pentru validarea, ajustarea și fundamentarea standardelor înainte de implementarea acestora la nivel național.

Ce presupune pilotarea standardelor de evaluare?

Unitățile de învățământ participante vor pilota standardele naționale de evaluare pentru anumite clase și discipline, stabilite ulterior, în colaborare cu echipa de proiect.

Pilotarea presupune, în mod concret, ca profesorii implicați:

• să participe la două sesiuni de instruire online, susținute de echipa de proiect, privind utilizarea standardelor în evaluarea la clasă;

• să utilizeze standardele naționale de evaluare:

  • în evaluările curente de la clasă (evaluări formative/de parcurs),

  • precum și în evaluările sumative, inclusiv evaluări de final de an, pentru clasele și disciplinele incluse în pilotare;

• să raporteze rezultatele elevilor pornind de la descriptorii nivelurilor de performanță și să ofere feedback conform metodologiei de pilotare;

• să contribuie, prin feedback structurat, la procesul de analiză și validare a standardelor.

Pilotarea nu presupune derogări de la reglementările în vigoare privind notarea și încheierea mediilor; evaluarea bazată pe standarde va constitui sursa de date și informații necesare pentru  notarea realizată de cadrele didactice.

Cine (și cum) se poate înscrie?

Se pot înscrie unități de învățământ:

• din mediul urban și rural;

• care asigură școlarizarea la nivel primar și/sau gimnazial;

• care își exprimă disponibilitatea instituțională de a susține participarea profesorilor la activitățile de instruire și pilotare.

Înscrierea se realizează la nivel de unitate de învățământ, cu acordul conducerii acesteia, prin intermediul formularului accesibil ► AICI.

Selecția unităților de învățământ participante

Înscrierea în cadrul prezentului apel nu garantează participarea efectivă la pilotare.

După încheierea perioadei de înscriere, echipa de proiect va realiza selecția unităților de învățământ participante, pe baza unor algoritmi de eșantionare care să asigure:

• reprezentativitate geografică;

• echilibru urban–rural;

• diversitate în ceea ce privește dimensiunea și profilul unităților de învățământ;

• acoperirea disciplinelor și a nivelurilor de clasă vizate.

Unitățile selectate vor fi informate oficial cu privire la participarea la procesul de pilotare și la calendarul detaliat al activităților.

Calendar orientativ

• Perioada de înscriere a unităților de învățământ: 12 - 23 ianuarie 2026

• Selecția unităților participante: 23 - 31 ianuarie

• Instruirea cadrelor didactice: februarie 2026

• Pilotarea standardelor de evaluare: martie - iunie 2026.

Participarea la pilotarea standardelor naționale de evaluare oferă unităților de învățământ și cadrelor didactice:

• oportunitatea de a contribui direct la fundamentarea unui nou cadru național de evaluare;

• acces timpuriu la standarde și instrumente moderne de evaluare;

• sprijin metodologic și instruire specializată;

• posibilitatea de a furniza feedback relevant, bazat pe practica reală de la clasă.

***

Informațiile au fost transmise inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, pentru a fi diseminate în unitățile de învățământ.

De asemenea, regăsiți aici ► în format întrebare-răspuns, informații despre ce înseamnă pilotarea standardelor de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial.

Programele școlare aferente disciplinelor din învățământul liceal (conform planurilor-cadru), aprobate prin Ordinul de ministru nr. 6.930/2025, au fost publicate în Monitorul Oficial. 

Documentele sunt disponibile ► AICI.

Publicarea programelor, ce vor intra în vigoare începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2026 - 2027, este urmată, ca etape în procesul de reformă curriculară, atât de elaborarea manualelor, cât și de formarea profesorilor, precum și de finalizarea standardelor naționale de evaluare pentru fiecare programă școlară.

BIROUL DE PRESĂ

UPDATE 1

Vă mai informăm că vineri, 9 ianuarie 2026, luându-se în considerare condițiile meteorologice, la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud s-a decis suspendarea cursurilor cu prezență fizică pe raza municipiului Bistrița.

___________

Suplimentar față de cele 34 de unități de învățământ înregistrate miercuri, 7 ianuarie, respectiv în această dimineață (8 ianuarie), în cursul zilei de astăzi activitatea didactică a fost suspendată/s-a desfășurat online în alte 152 de unități de învățământ din țară, respectiv:

• Câte o unitate de învățământ din județele: Vaslui, Vâlcea, Botoșani, Suceava, Bihor;

• 5 unități de învățământ din județul Prahova;

• 2 unități de învățământ din județul Timiș;

• 8 unități de învățământ din județul Iași;

• 5 unități de învățământ din județul Bacău;

• 3 unități de învățământ din județul Satu Mare;

• 8 unități de învățământ din județul Alba;

• 5 unități de învățământ din județul Caraș-Severin;

• 3 unități de învățământ din județul Neamț;

• 5 unități de învățământ în județul Dolj.

În județul Hunedoara, activitatea didactică a fost afectată în 103 unități de învățământ, astfel:

• 40 - activitate didactică suspendată;

• 26 - activitate didactică hibrid;

• 37 - activitate didactică în format online.

Menționăm că, în cursul serii de ieri, 7 ianuarie, la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență s-a stabilit ca situația să fie evaluată la nivelul fiecărui consiliu local, împreună cu conducerile unităților de învățământ.

___________

Numărul total al elevilor/al preșcolarilor afectați de situația suspendării cursurilor sau a desfășurării lor în format online, în cursul zilei de astăzi, 8 ianuarie: aproximativ 62.000 (dintre care 47.700 în județul Hunedoara). 

___________

Menționăm că deciziile privind suspendarea activității didactice sau desfășurarea acesteia în format online/hibrid au fost luate la nivel local, în funcție de particularitățile unităților de învățământ (poziționare/acces, surse de furnizare a agentului termic/a energiei electrice).

Modalitatea de recuperare a materiei va fi stabilită la nivelul consiliilor de administrație ale unităților școlare.

Notă: Informațiile incluse în acest material sunt primite în cursul acestei zile (8 ianuarie), până la ora 16:00, și vor fi actualizate în funcție de evoluția situației și de deciziile luate la nivel județean.

BIROUL DE PRESĂ

Informația vehiculată în spațiul public privind dispariția a aproximativ 30.000 de posturi în anul școlar 2025 - 2026, față de anul școlar precedent, derivă dintr-o înțelegere incompletă a modului de funcționare a sistemul de învățământ preuniversitar, în ceea ce privește constituirea normelor didactice. 

Posturile la care se face referire sunt posturi pentru care se fac angajări pe perioadă determinată, la plata cu ora, contractele fiind încheiate pe durata desfășurării cursurilor școlare. Aceste posturi nu sunt remunerate în perioada vacanțelor școlare. Prin urmare, anual, pe perioada vacanțelor școlare, numărul total al posturilor didactice se reduce semnificativ, normele la plata cu ora nefiind cuprinse în acest total. Unele dintre aceste posturi se reînființează la începutul anului școlar, în funcție de nevoile sistemului de acoperire a normelor didactice, fiind ocupate de profesori angajați în același regim de plată cu ora.

În acest an școlar s-au redus posturile cu angajare pe perioadă determinată la plata cu ora de la aproximativ 30.000 la aproximativ 16.000, diferența de ore regăsindu-se preponderent în normele profesorilor titulari și suplinitori.

Ministerul Educației și Cercetării continuă implementarea Programului Național „Masă sănătoasă”. La propunerea MEC, Guvernul a aprobat, în ședința din 23 decembrie 2025, alocarea sumei de 1.531 de miliarde de lei pentru derularea programului.

În acest context, Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a declarat:

„Mă bucur că, în ciuda contextului fiscal-bugetar, față de anul 2025:

(1) bugetul a fost majorat cu aproape 40% (de la 1,139 la 1,531 miliarde de lei);

(2) sunt păstrate unitățile de învățământ beneficiare în anul 2025, la care s-au adăugat elevii/preșcolarii din unitățile care au fuzionat cu școli/grădinițe în care se derula programul, numărul beneficiarilor, în anul 2026, fiind estimat la peste 540.000;

(3) a fost majorată alocarea zilnică cu rata inflației;

(4) au fost create mecanisme financiare, astfel încât programul să se poată derula din primele zile ale anului 2026.”

Sumele necesare derulării programului vor fi repartizate către unitățile administrativ-teritoriale în raport cu numărul de beneficiari aprobat prin hotărâre de guvern.

Programul Național „Masă sănătoasă” se adresează preșcolarilor și elevilor prezenți la activitățile didactice, pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar, și constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată.