Comunicări de presă ME

Au fost stabilite cifrele de școlarizare aferente anului școlar și universitar 2026 - 2027 pentru copii/elevi/studenți, pentru etnicii români din afara granițelor, cetățeni români cu domiciliul stabil în străinătate și pentru cetățeni străini în baza documentelor bilaterale. Acestea sunt repartizate pe niveluri de pregătire, forme și tipuri de învățământ.

Câteva aspecte punctuale, reglementate prin prezentul act normativ:

Comparativ cu anul școlar precedent, sunt avute în vedere, în principal, o serie de suplimentări, astfel:

• cu 50.000 de locuri la învățământul liceal clasa a IX-a învățământ cu frecvență zi prin preluarea fostei rute profesionale în liceul tehnologic, măsură prevăzută în noua lege a învățământului preuniversitar, prin urmare numărul total de locuri crește la 184.000;

• cu 5.000 de locuri la învățământul liceal clasa a XI-a învățământ cu frecvență seral, an de început;

• cu 5.000 de locuri la învățământul liceal XI-a învățământ cu frecvență zi/seral, învățământ dual;

• cu 2.000 de locuri la clasa a IX-a cu frecvență zi/seral și frecvență redusă, respectiv 1.500 de locuri la clasa a XI - a învățământ cu frecvență zi/seral și frecvență redusă în învățământul special.

Cifrele de școlarizare țin cont de efectivele de copii/elevi pentru fiecare nivel de învățământ. De asemenea, acestea asigură cuprinderea tuturor copiilor/elevilor din învățământul obligatoriu în sistemul de învățământ preuniversitar, pe nivelul și forma de educație corespunzătoare vârstei și dezvoltării psihomotorii a acestora, accesul absolvenților unui anumit nivel de învățământ la un nivel superior celui absolvit și o alocare echilibrată a locurilor pentru învățământul liceal și postliceal.

Cifra totală de școlarizare pentru învățământul preuniversitar a fost stabilită având în vedere mai mulți factori între care analiza datelor rezultate în urma centralizării propunerilor inspectoratelor școlare, evoluția demografică și fluxurile de intrări-ieșiri în sistemul educațional.

În ceea ce privește învățământul superior, la fundamentarea cifrelor de școlarizare pentru ciclurile de licență, master și doctorat s-au luat în calcul mai mulți factori între care: propunerile Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, numărul estimat al absolvenților de liceu cu diplomă de bacalaureat din promoția 2026, respectiv a numărului de absolvenți din promoțiile anterioare, țintele europene din Spațiul European al Educației 2021 - 2030, corelarea ofertei cu cerințele angajatorilor și ale pieței muncii.

Comparativ cu anul universitar 2025 - 2026, în anul universitar 2026 - 2027 sunt avute în vedere următoarele intervenții:

• Licență: suplimentarea cu 1781 de locuri;

• Masterat: suplimentarea cu 502 locuri;

• Doctorat: suplimentarea cu 113 locuri.

Cifrele de școlarizare au caracter maximal, se vor încadra în finanțarea aprobată pentru anul financiar 2026 și vor respecta previziunea bugetară 2026 - 2027. Defalcarea pe județe și pe instituții de învățământ superior se realizează de Ministerul Educației și Cercetării prin ordin de ministru, ulterior aprobării în ședința de Guvern.

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a participat luni, 11 mai, la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, în formatul dedicat educației, eveniment desfășurat sub egida Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, cu participarea doamnei Roxana Mînzatu, Vicepreședintă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

În cadrul reuniunii au fost aprobate următoarele documente: Abordarea generală parțială privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028 - 2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 817/2021 și (UE) 888/2021, respectiv proiectul de Concluzii ale Consiliului UE privind profesorii în era inteligenței artificiale. 

România consideră viitorul program Erasmus+ 2028 - 2034 un instrument strategic pentru consolidarea mobilității educaționale și a cooperării europene. Noua structură a programului va contribui la creșterea calității, relevanței și rezilienței sistemelor de educație din Europa. De asemenea, România a susținut inițiativa Comisiei Europene privind dezvoltarea talentelor și promovarea excelenței, considerată esențială pentru creșterea competitivității Uniunii Europene la nivel global. Erasmus+ va continua să sprijine alianțele universităților europene și colaborarea cu alte programe europene, precum Orizont Europa și Fondul European pentru Competitivitate.

Concluziile privind rolul profesorilor în era inteligenței artificiale subliniază impactul acesteia asupra educației și nevoia dezvoltării continue a competențelor digitale ale profesorilor și elevilor. Totodată, sunt evidențiate schimbările produse în procesele de învățare, în activitatea didactică și în gestionarea sarcinilor administrative. Documentul adoptat de Consiliu promovează integrarea responsabilă, echitabilă și eficientă a inteligenței artificiale în școli. România a susținut valorificarea potențialului AI pentru stimularea creativității, inovării pedagogice și personalizării procesului educațional, prin resurse adaptate nevoilor elevilor și trasee de învățare mai flexibile și incluzive. În același timp, ministerul consideră că noile tehnologii trebuie să sprijine activitatea profesorilor, fără a înlocui rolul lor esențial sau autonomia profesională.

Athena Michaelidou, ministrul Educației, Tineretului și Sportului din Cipru, și ministrul Mihai Dimian. 
Cipru deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026.

Ministrul Mihai DImian și James Lawless, ministrul pentru Învățământ Superior, Cercetare, Inovare și Știință din Irlanda. 
Irlanda va prelua Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 iulie-31 decembrie 2026.

Ministrul Mihai DImian și Christoph Wiederkehr, ministrul federal al Educației din Austria

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, și ministrul Mihai DImian

Ministrul Mihai Dimian a avut discuții cu omologii săi din Cipru, Irlanda și Austria și a luat parte la dezbaterea cu tema „Competențele de bază și Spațiul european al educației: construirea de punți către viitor”. În intervenția sa, ministrul român al Educației și Cercetării a precizat că „reducerea disparităților, în special între mediul urban și rural, consolidarea parcursurilor de învățare pe tot parcursul vieții și asigurarea unei alinieri mai strânse la nevoile pieței muncii rămân priorități esențiale, pe baza cărora poate fi construit un sistem de educație și formare orientat spre viitor și rezilient”. În același timp, demnitarul a reamintit faptul că România participă la clusterul european de consiliere reciprocă pentru competențe de bază, inițiativă care va contribui la dezvoltarea viitorului mecanism de sprijin al Comisiei Europene în domeniul competențelor de bază.

În marja reuniunii, ministrul Mihai Dimian a avut o întâlnire cu Oksen Lisovyi, ministrul Educației și Științei din Ucraina, în cadrul căreia a subliniat importanța asigurării continuității și disponibilității învățământului liceal în limba română în toate regiunile din Ucraina locuite de minoritatea română. Dialogul între cei doi miniștri a oferit ocazia de a prezenta măsurile, inclusiv de ordin legislativ, promovate de autoritățile din Ucraina în sprijinul învățământului liceal în limba română, precum și oportunitățile de colaborare în acest domeniu.

În același comtext, ministrul Mihai Dimian a avut o discuție cu Giuseppe Valditara, ministrul Educației și Meritului din Italia, despre participarea României la evenimentele promovate în zona mediteraneeană în domeniul învățământului profesional și tehnic.

Ministerul Educației și Cercetării a organizat, în data de 8 mai 2026, sub patronajul OCDE, la Colegiul Național „Ion Creangă” din București, workshopul internațional Integrating financial education in the school curriculum: from theory to practice - peer learning, dedicat schimbului de bune practici privind educația financiară din România.

Evenimentul, la care au participat reprezentanți din România și alte 9 țări (Armenia, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, Croația, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Țările de Jos), s-a desfășurat în cadrul Programului multilateral de cooperare Constituency Programme of the Netherlands’ Ministry of Finance, prin care OECD/INFE oferă asistență tehnică în implementarea de programe de educație financiară mai multor țări.

Workshopul a reunit membri ai OECD/INFE, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării și ai partenerilor, decidenți, inspectori, experți în educație financiară din învățământul preuniversitar și superior, cadre didactice și elevi, iar dezbaterea s-a concentrat pe evidențierea bunelor practici legate de integrarea educației financiare în curriculumul școlar din România. În deschidere au luat cuvântul Sorin Ion, Secretarul de Stat pentru învățământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Miles Larbey, OCDE, șeful departamentului Consumer Protection Education and Inclusion și Christian Mijer, directorul programului Money Wise, Ministerul Finanțelor din Țările de Jos.

Evenimentul a inclus dezbateri în plen și prezentări ale reprezentanților MEC și ai partenerilor, ale cadrelor didactice, formatorilor, experților și elevilor, precum și organizarea de grupuri de lucru pe următoarele teme:

• provocările și beneficiile introducerii educației financiare în curriculumul obligatoriu și opțional românesc;
• formarea cadrelor didactice și dezvoltarea de resurse de predare-învățare-evaluare în domeniul educației financiare.

Sesiunile au fost urmate de concluzii și un schimb de bune practici între participanții internaționali.

Evenimentul s-a desfășurat în contextul implementării Strategiei Naționale de Educație Financiară din România 2024 - 2030, document programatic, elaborat în parteneriat între Ministerul Educației și Cercetării (în calitate de coordonator), Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociația Română a Băncilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cu implicarea altor părți interesate. Workshopul s-a derulat în contextul asistenței tehnice furnizate României de către OECD/INFE și a evidențiat oportunitatea participării elevilor români, pentru prima dată, la modulul de testare a cunoștințelor de educație financiară din cadrul PISA 2029.

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, 8 mai, Hotărârea pentru repartizarea pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ a sumei prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2026 (Legea nr. 43) pentru finanţarea Programului naţional „Masă sănătoasă".

Astfel, în anul curent, suma alocată programului este de 1.531 de miliarde de lei.

Față de anul 2025:

• bugetul a fost majorat cu aproape 40% (de la 1,139 la 1,531 miliarde de lei);

• sunt păstrate unitățile de învățământ beneficiare în anul 2025 (la care s-au adăugat elevii/preșcolarii din unitățile care au fuzionat cu școli/grădinițe în care se derula programul), numărul beneficiarilor, în anul 2026, fiind estimat la peste 540.000;

• a fost majorată alocarea zilnică în raport cu rata inflației;

• au fost create mecanisme financiare, astfel încât programul să se poată derula din primele zile ale anului 2026.

Programul Național „Masă sănătoasă” se adresează preșcolarilor și elevilor prezenți la activitățile didactice, pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar, și constă în acordarea zilnică, în mod gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar (în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată). 

BIROUL DE PRESĂ

În perioada 7 - 8 mai 2026, mnistrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, participă la Conferința aniversară a Institutului Universitar European (IUE), cu prilejul celebrării a 50 de ani de activitate.

Evenimentul, organizat la Florența, reunește reprezentanți ai instituțiilor europene, miniștri ai statelor membre ale IUE, studenți, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, alumni, autorități locale și elevi din liceele florentine.

În cadrul ceremoniei de deschidere, organizată joi, 7 mai 2026, au intervenit Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, António Costa, Președintele Consiliului European, António José Martins Seguro, președintele Republicii Portugalia. Au transmis mesaje Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Nadia Calviño, președinta Băncii Europene de Investiții, și Nicușor Dan, președintele României. În cadrul acestei sesiuni, ministrul Educației și Cercetării a susținut o alocuțiune alături de Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. În intervenția sa, a reafirmat angajamentul României de a sprijini misiunea și valorile Institutului, apreciind contribuția acestuia la promovarea unor cercetări relevante în domenii de interes pentru dezvoltarea Uniunii Europene.

Menționăm că România deține în acest an președinția rotativă a Consiliului Superior al IUE.

În cadrul ceremoniei a fost transmis un mesaj și din partea președintelui României și a fost înmânată distincția Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria H - „Cercetarea științifică”, conferită prin decret prezidențial, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția remarcabilă la dezvoltarea cercetării academice europene, pentru excelența în educație și pentru formarea generațiilor de specialiști în domeniul studiilor europene.

Ministrul Mihai Dimian a deschis și a participat la Summitul ministerial cu tema „Universități pentru viitor. Învățământul superior și cercetarea în procesul de reimaginare a Europei”. Evenimentul s-a desfășurat în prezența vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, precum și a miniștrilor și a reprezentanților acestora din cele 24 de state membre ale IUE. Discuțiile s-au concentrat asupra rolului universităților în abordarea provocărilor contemporane, precum inteligența artificială și suveranitatea digitală, securitatea și prosperitatea, sustenabilitatea și incluziunea socială.

În marja reuniunii, a fost adoptată Declarația de la Florența, document care reafirmă rolul universităților ca piloni ai libertății academice, ai rezilienței democratice și ai inovării. Declarația lansează totodată o invitație la o dezbatere europeană amplă privind rolul învățământului superior în contextul transformărilor actuale, în perspectiva Conferinței ministeriale a Spațiului european al învățământului superior (Procesul Bologna), programată la Iași și Chișinău în mai 2027.

***

Fondat în 1976, Institutul Universitar European este unul dintre cele mai importante centre de cercetare și educație la nivel european, reunind 24 de state membre și contribuind, de-a lungul timpului, la formarea unor generații de experți implicați activ în dezvoltarea politicilor Uniunii Europene. Instituția oferă programe de masterat, doctorat și postdoctorat și funcționează în baza unui tratat internațional, fiind finanțată de statele membre și de Comisia Europeană. România a devenit stat membru al IUE în anul 2009, consolidându-și astfel implicarea în rețeaua academică europeană și în procesele de reflecție strategică privind viitorul Europei. Reprezentanții României în Consiliul Superior al Institutului sunt prof. univ. dr Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), care exercită în prezent și calitatea de Președinte al Consiliului Superior al Institutului, respectiv conf. univ. dr Sorin Costreie, consilier prezidențial.

Astăzi, 6 mai 2026, Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat.

Metodologia se aplică unităților de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv unităților de învățământ special și centrelor școlare pentru educație incluzivă și reglementează organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, numirea și eliberarea din funcție a acestora.

La concursul pentru ocuparea funcției de director sau de director adjunct pot participa cadre didactice titulare în învățământul preuniversitar cu o vechime în învățământ de minimum 5 ani. Toate condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru înscrierea la concurs sunt prezentate în documentul pus în consultare.

Documentele necesare înscrierii la concurs se încarcă în aplicația informatică dedicată.

Probele din cadrul concursului pentru ocuparea funcţiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ sunt următoarele:

• proba pentru evaluarea de competențe, în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului. Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 60 de minute, a unui test standardizat cu 20 de itemi, cu un singur răspuns corect (fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,5 puncte). Evaluarea se realizează prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 6. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală. Nota obținută poate fi contestată în termen de 2 de ore de la comunicarea rezultatelor;

• proba scrisă, în cadrul căreia se evaluează cunoștințele de management şi legislație școlară. Constă în rezolvarea de către candidați, în maximum 90 de minute, a unui test standardizat cu 25 de itemi, cu un singur răspuns corect. Fiecare item corect rezolvat se notează cu 0,4 puncte. Evaluarea se realizează automat, prin utilizarea platformei informatice. Candidatul este declarat ”promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7. Nota obținută poate fi contestată în termen de 2 de ore de la comunicarea rezultatelor.

Subiectele sunt elaborate de Centrul Național pentru Curiculum și Evaluare și Institutul pentru Științele Educației, în colaborare cu experți în domeniul științelor educației și specialiști în psihometrie, selectați în baza unei proceduri proprii și numiți prin ordin al ministrului educației și cercetării.

• proba de interviu, cu următoarele etape:

  • evaluarea administrativă a proiectului managerial și a planului de acțiune realizat de candidat pentru unitatea de învățământ la care candidează (pe baza grilei de evaluare prevăzută la anexa nr. 6 la prezentul proiect de metodologie). Candidatul este declarat „promovat” dacă a obținut cel puțin nota 7. Proba este eliminatorie, nota obținută nu se include în media finală.

  • evaluarea capacităților și aptitudinilor personale, a competențelor digitale și a abilităților de rezolvare a unor situații-problemă, precum și evaluarea calității susținerii planului managerial (pe baza grilei de evaluare prevăzută la anexa nr. 7 la prezentul proiect de metodologie). 

Interviul are durata de cel mult 45 de minute pentru fiecare candidat, care este evaluat prin note de la 0 la 10, nota finală fiind media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de evaluare.

Calendarul desfășurării fiecărei sesiuni de concurs și bibliografia pentru concurs se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Inspectoratul școlar are obligația de a anunța, în presă și pe site-ul propriu, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data la care se desfășoară prima probă de concurs, funcțiile de director și de director adjunct vacante din unitățile de învățământ pentru care se organizează concurs.

Documentul supus consultării publice, precum și informații privind modalitatea de a transmite feedback sunt disponibile ► aici.

În ședința de Guvern de astăzi, 5 mai, a fost aprobată modificarea Hotărârii de Guvern nr. 68/2024 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat. De asemenea, au fost aprobate modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 69/2024 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar particular și confesional acreditate și autorizate fără taxă.

Pentru anul 2026, valoarea costului standard aprobată pentru coeficientul 1 aferent cheltuielilor materiale (formare continuă și cheltuieli cu bunuri și servicii) este de 750 de lei, în creștere cu 6,5% față de anul 2025, în conformitate cu rata inflației luată în calcul în cadrul Legii bugetului de stat.

Pentru anul 2026, valoarea costului standard aprobată pentru coeficientul 1 aferent cheltuielilor cu salariile este de 9.620 de lei, menținându-se la un nivel constant, comparativ cu anul 2025.

Informații privind modificările propuse

Analiza execuției bugetare pentru anii 2024 și 2025 a evidențiat că au fost necesare ajustări bugetare pe parcursul anului financiar, ajustări care relevă discrepanțe sistematice între mediul urban și mediul rural în ceea ce privește raportul dintre bugetul alocat și execuția efectivă. Mai precis, analizând raportul dintre execuția bugetară și bugetul alocat inițial pe baza standarului de cost și a coeficienților de diferențiere pentru anul 2024, respectiv 2025, s-a constatat că diferența dintre mediile rural și urban a fost mai mare de 10% din suma alocată urbanului, atât în anul 2024, cât și în anul 2025.

Pentru reducerea dezechilibrului existent între finanțarea acordată pe baza standardului de cost și a coeficienților de diferențiere între mediul rural și mediul urban și pentru asigurarea unei finanțări echilibrate rural-urban, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) a propus recalibrarea coeficienților de diferențiere aferenți costului standard, cu excepția nivelului de învățământ gimnazial (pentru învățământul gimnazial coeficienții de diferențiere rămân 1 pentru urban, respectiv 1,15 pentru rural). O astfel de abordare permite reducerea abaterilor între bugetul inițial și execuția efectivă, fără impact asupra nivelului costului standard unitar per elev.

Recalibrarea are ca scop alinierea execuției bugetare între mediul rural și mediul urban, creșterea predictibilității financiare și reflectarea mai fidelă a costurilor reale ale procesului educational si reduce necesitatea unor ajustări bugetare pe parcursul anului financiar.

BIROUL DE PRESĂ

În ședința Guvernului de astăzi, 5 mai 2026, a fost aprobată ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 58/2023, cu modificările și completările ulterioare, în vederea acomodării prevederilor Programului Educație și Ocupare 2021 - 2027.

Ordonanța stabilește cadrul legal pentru acordarea unei prime de carieră didactică, pentru anul școlar/universitar 2025 - 2026, în valoare de 1.500 de lei pe suport electronic, pentru susținerea în cariera didactică.

Beneficiari: personalul din învățământul preuniversitar de stat, cadre didactice, didactice auxiliare, aflate în activitate în anul școlar 2025 - 2026, precum și personalul didactic cu grad didactic de conferențiar, șef de lucrări/lector și asistent universitar, personalul didactic auxiliar, din sistemul de învățământ universitar, aflat în activitate în anul 2025 - 2026.

Prima se acordă pentru:

• participare la cursuri de pregătire profesională acreditate de MEC (minimum 65% din valoarea sprijinului);

• achiziționarea de cărți de specialitate;

• alte cheltuieli necesare derulării actului educațional.

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian:

„Mă bucur că am reușit să identificăm o soluție din fonduri europene pentru ca acest sprijin să fie acordat în continuare profesorilor. Mai mult de jumătate din suma alocată trebuie să fie folosită pentru formarea profesională și cred că este o oportunitate să abordăm dificultăți cu care ne confruntăm de mai mulți ani în sistemul de învățământ, cum ar fi formarea cadrelor didactice în zona incluziunii copiilor cu cerințe educaționale speciale, a utilizării tehnologiilor digitale din laboratoarele nou dezvoltate și a inteligenței artificiale pentru eficientizarea activităților desfășurate, în zona prevenției adicțiilor în rândul tinerilor sau a educației antreprenoriale și financiare. Am încredere că fiecare profesor va analiza cu atenție provocările cu care se confruntă în activitatea profesională și va opta pentru cursuri de pregătire care să răspundă cel mai bine acestor provocări.”

Prima se poate utiliza până la 31 august (învățământ preuniversitar)/30 septembrie (învățământ universitar) - sfârșitul anului școlar, respectiv sfârșitul anului universitar 2025 - 2026

Bugetul măsurii de susținere: 413.778.660 lei (cu sursă de finanțare din fonduri europene nerambursabile).

Număr estimativ de beneficiari: 267.000 de persoane, număr rezultat din totalul beneficiarilor primelor de carieră didactic din ultimii doi ani.

Lista cheltuielilor privind achiziționarea de cărți de specialitate, precum și alte categorii de cheltuieli asimilate acestora și alte cheltuieli necesare derulării actului educațional, în legătura directă cu activitatea didactică, va fi stabilită, după intrarea în vigoare a ordonanței, prin ordin al Ministrului Educației și Cercetării.

Lista cursurilor de pregătire profesională acreditate și complementare naționale, precum și a cursurilor avizate de MEC este disponibilă pe site-ul ministerului și poate fi actualizată pe durata desfășurării proiectului.

Ministerul Educației și Cercetării anunță aprobarea prin ordinul nr. 3.716/2026 a unui nou set de 320 de programe școlare pentru învățământul liceal, elaborate în cadrul procesului de reformă curriculară. Acest set completează cele 90 de programe școlare deja aprobate.

Cele 320 de programe școlare (trimise deja pentru publicare în Monitorul Oficial) vizează următoarele categorii:

A. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau în curriculumul de specialitate  (CS) din aria curriculară matematică și științe ale naturii, respectiv aria tehnologii

Au fost aprobate 10 de programe școlare pentru:

• Matematică (CS) pentru filiera tehnologică, toate profilurile și calificările;

• Matematică aplicată:

  • în științe sociale (profil umanist);

  • în arhitectură (profil artistic);

• Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC), trunchi comun, clasele a X-a - a XII-a, pentru toate filierele.

B. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și în curriculumul de specialitate (CS) - studiul unei limbi moderne în regim intensiv

În cadrul acestui grupaj au fost aprobate 3 programe școlare pentru studiul limbilor moderne L1 și L2, în regim intensiv, după cum urmează:

• limba chineză;

• limba engleză;

• limba franceză;

• limba italiană;

• limba portugheză;

• limba spaniolă;

• limba rusă;

• limba turcă.

C. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculum de specialitate (CS) pentru filiera vocațională, profilul teologic, toate specializările

Au fost aprobate 170 de programe școlare pentru discipline obligatorii din curriculumul de specialitate pentru profilul teologic, pentru toate cultele recunoscute:

• Ortodox;

• Romano-Catolic (limba română și limba maghiară);

• Greco-Catolic;

• Reformat;

• Baptist;

• Penticostal;

• Adventist de Ziua a Șaptea;

• Musulman;

• Unitarian.

Programele vizează discipline teologice, istorice, artistice, muzicale, precum și discipline aplicative și de practică de specialitate.

D. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și în curriculumul de specialitate (CS) pentru învățământul în limba minorităților naționale

Au fost aprobate 32 de programe școlare pentru limba și literatura maternă, precum și pentru discipline de tip gramatică aplicată, destinate învățământului liceal, pentru trunchiul comun (TC) și/sau curriculumul de specialitate (CS), după caz, în următoarele limbi:

• limba maghiară maternă;

• limba germană maternă;

• limba ucraineană maternă;

• limba slovacă maternă;

• limba sârbă maternă;

• limba croată maternă;

• limba cehă maternă;

• limba polonă maternă;

• limba rusă maternă;

• limba italiană maternă;

• limba turcă maternă;

• limba rromani maternă;

• limba bulgară maternă;

• limba neogreacă maternă.

Programele vizează atât școlile și clasele cu predare în limbile minorităților naționale, cât și școlile și clasele cu predare în limba română, pentru filierele teoretică, tehnologică și vocațională.

E. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS), filiera vocațională, profil artistic

În acest grupaj, au fost aprobate 105 programe școlare pentru filiera vocațională, profilul artistic, destinate curriculumului de specialitate, pentru toate specializările.

Continuitatea procesului de elaborare curriculară

Ministerul Educației și Cercetării precizează că vor urma alte noi etape de punere în transparență instituțională care vor completa necesarul de programe școlare pentru învățământul liceal.

Ordinul de ministru nr. 3.716/2026 este disponibil ► aici. 

În urma solicitării unităților de învățământ, pentru a sprijini pregătirea elevilor, în perioada 27 - 29 aprilie Ministerul Educației și Cercetării organizează simularea evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a în școlile care nu au organizat acest proces în perioada 16 - 18 martie și și-au manifestat intenția în acest sens.

Simularea probelor scrise ale Evaluării Naționale din perioada următoare se va organiza în 38 de unități de învățământ cu nivel gimnazial din județele Dâmbovița, Tulcea, Iași, Gorj, Dolj, Harghita, Ialomița, Argeș, Vaslui, Timiș și din Municipiul București. 

Sunt așteptați să participe aproximativ 2.300 de elevi. 

Simularea se va desfășura în condiții similare exercițiului desfășurat în luna martie: subiectele sunt realizate la nivelul structurilor Ministerului Educației și Cercetării, iar pentru evaluarea lucrărilor se va folosi platforma de evaluare digitalizată. 

Conform calendarului, aprobat prin ordinul de ministru nr. 3.708/21 aprilie 2026, comunicarea rezultatelor (individual) este programată în data de 8 mai 2026.

Ministerul Educației și Cercetării anunță publicarea Ordinului de ministru care aprobă lista celor 32 de licee din România ce vor implementa, începând cu anul școlar 2026 - 2027, planuri-cadru alternative, în cadrul Programului Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în învățământul liceal de stat, particular și confesional.

Demersul are scopul de a încuraja abordările inovative și descentralizarea curriculară, pentru o corelare mai strânsă a școlii cu nevoile comunității din care face parte, în acord cu cadrul legal existent în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care stabilește posibilitatea ca în sistemul de învățământ să funcționeze unităţi cu statut de unităţi-pilot, cu scopul de a implementa şi de a evalua intervenţii educaţionale ce pot să cuprindă noi modele curriculare.

Prin acest act normativ, au fost aprobate 77 de arhitecturi curriculare dezvoltate la nivel local, de către comunitățile școlare.

Modelele propuse prioritizează flexibilitatea (inclusiv a orarului elevilor) și alegerile elevilor, prin extinderea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ) în domenii precum comunicare în era digitală, antreprenoriat digital, robotică și imprimare 3D, bioetică sau inteligență artificială sau stare de bine. Curriculumul la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ) devine relevant în formarea academică și profesională a viitorilor absolvenți.

Extinderea programului

Ministerul Educației și Cercetării a decis menținerea deschisă a listei unităților de învățământ-pilot. Până la data de 31 mai 2026, liceele din România care doresc să intre în programul de pilotare își pot manifesta această intenție, urmând Procedura de înscriere a unităților de învățământ în Programul Național de Pilotare Sistemică a Planurilor-Cadru pentru Liceu, cu condiția de a opta pentru unul dintre planurile-cadru deja aprobate prin acest ordin, disponibile ► aici.

Ministerul Educației și Cercetării apreciază disponibilitatea celor 32 de unități de învățământ de stat, particulare și confesionale, din toate filierele (teoretică, tehnologică, vocațională), de a fi parte din acest program.

Planurile-cadru alternative sunt proiectate astfel încât să se asigure şanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naţionale şi atingerea competențelor vizate de finalitățile educației, așa cum sunt stabilite de legislația în vigoare.

Membrii Comisiei naționale de coordonare a Programului de pilotare sistemică vor continua să asigure asistența tehnică necesară pentru ca aceste proiecte să-și atingă scopul: să devină modele de management descentralizat, care să poată fi extinse la nivel național.

Planurile-cadru alternative vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

În ședința de Guvern de astăzi, 16 aprilie, a fost aprobată Ordonanța de urgență pentru modificarea Legii  nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și luarea unor măsuri în domeniul educației.

Prin aprobarea acestui proiect inițiat de Ministerul Educației și Cercetării se asigură cadrul legal pentru deblocarea concursurilor de ocupare a posturilor didactice de predare din învățământul preuniversitar de stat, a posturilor de asistent universitar și a promovărilor din instituțiile de învățământ superior.

Context

În sistemul național de învățământ preuniversitar sunt mai multe modalități de angajare a personalului didactic de predare: cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, pe durata de viabilitate a postului, pe perioadă determinată de cel mult un an școlar sau în regim de plata cu ora. 

Necesitatea adoptării acestei ordonanțe de urgență este dată de faptul că pentru cadrele didactice angajate pe perioadă determinată de cel mult un an școlar sau în regim de plata cu ora contractele individuale de muncă încetează de drept până la data de 31 august 2026, respectiv la data finalizării cursurilor. 

Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență se creează cadrul legal pentru asigurarea resursei umane necesare în anul școlar și universitar 2026-2027 și, implicit, pentru continuitate în sistemul național de educație.

Simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat, susținută în perioada 23 - 26 martie 2026, a fost organizată în 1.364 de unități de învățământ.

Participarea candidaților, pe probe, a fost următoarea:

• Limba și literatura română: peste 114.600 (peste 101.000 în 2025)

• Proba obligatorie a profilului: peste 113.100 (peste 99.900 în 2025)

• Proba la alegere a profilului/specializării: peste 111.100 (peste 98.300 în 2025)

• Proba la limba și literatura maternă: peste 6.100 (peste 5.500 în 2025)

În total, au fost realizate 778.464 de evaluări cu aproximativ 13% mai mult decât la simulările probelor scrise ale examenului național de bacalaureat 2025, când au fost realizate, în total, 688.808 de evaluări într-o perioadă similară (o lucrare are minimum 2 evaluări, maximum 4, în cazul în care se constată o diferență mai mare de un punct între cei doi evaluatori inițiali).

În cursul zilei de ieri, 8 aprilie, rezultatele au fost comunicate către inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, pentru a fi transmise școlilor de provenință ale elevilor.

Precizăm că datele care stau la baza prezentei sinteze a rezultatelor au fost extrase din platforma de evaluare digitalizată și prelucrate la nivelul Ministerului Educației și Cercetării. 

Informații privind rezultatele înregistrate, la finalizarea evaluării:

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

Proba: E.a) - Limba și literatura română

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 77.23% (66,84% în 2025)

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Proba E.c): Disciplina obligatorie a profilului (matematică/istorie)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 64.48% (63,28% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Proba: E.d) - Proba la alegere a profilului și specializării (discipline: Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană, Biologie vegetală și animală, Chimie, Economie, Fizică, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, Psihologie, Sociologie)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 73,69% (69,46% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Proba: E.b) - Limba maternă

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 86.56% (82,5% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Precizări importante

• Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.

• Profesorii care predau disciplinele la care s-au susținut probele simulării au acces la lucrările elevilor din clasele la care predau. Conducerile unităților de învățământ vor pune la dispoziția cadrelor didactice borderourile de evaluare transmise de la nivelul Ministerului Educației prin inspectoratele școlare, pentru a fi folosite în procesul de vizualizare a lucrărilor de către candidați.

Ministerul Educației și Cercetării deplânge trecerea în neființă a profesorului universitar Liviu Maior, fost ministru al Învățământului în perioada 1992 - 1996.

De numele său se leagă începuturile construcției unui sistem național de educație orientat către principiile și valorile europene, într-o perioadă de tranziție marcată de schimbări instituționale importante și de redefinirea direcțiilor majore de dezvoltare.

Reușind, într-un context sociopolitic complicat, să coaguleze energiile și punctele de vedere diferite, Liviu Maior a fost primul ministru al Educației din epoca postdecembristă care, odată cu adoptarea Legii nr. 84/1995 (Legea învățământului), a stabilit noua arhitectură a cadrului legislativ al educației. Acest act normativ, vital pentru societatea românească în ansamblul său, a pus bazele unui sistem deschis către repere europene și cooperare internațională. Tot în mandatul său, apariția Legii nr. 88/1993 a contribuit decisiv la configurarea primelor standarde de calitate în sistemul universitar.

De asemenea, de numele lui Liviu Maior se leagă definirea statutului cadrului didactic - parte din construcția sistemică începută în perioada 1992 - 1996.

Nu doar pentru concretizarea unor inițiative în texte de lege de sine stătătoare, ci și pentru viziunea clară, structurală, România îi datorează, în mare măsură, fundația care susține astăzi sistemul de educație, precum și modernizarea și bazele direcției occidentale, trasate riguros și durabil prin claritate, în vremuri grevate de incertitudine, așa cum au fost anii '90.

Recunoștință eternă!

Condoleanțe familiei și celor apropiați!

Ministerul Educației și Cercetării a centralizat rezultatele înregistrate la simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat, susținută în perioada 23 - 26 martie 2026, la nivel național, de elevii din clasele terminale ale ciclului liceal.

Simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat a fost organizată în 1.364 de unități de învățământ.

Participarea candidaților, pe probe, a fost următoarea:

• Limba și literatura română: peste 114.600 (peste 101.000 în 2025)

• Proba obligatorie a profilului: peste 113.100 (peste 99.900 în 2025)

• Proba la alegere a profilului/specializării: peste 111.100 (peste 98.300 în 2025)

• Proba la limba și literatura maternă: peste 6.100 (peste 5.500 în 2025)

În total, într-o perioadă mai scurtă alocată evaluării decât în anul 2025, în același context, până la momentul comunicării acestor informații, au fost realizate 763.750 de evaluări (o lucrare având minimum 2 evaluări, maximum 4, în cazul în care se constată o diferență mai mare de un punct între cei doi evaluatori inițiali), cu aproximativ 11% mai mult decât la simulările probelor scrise ale examenului național de bacalaureat 2025 (când au fost realizate, în total, 688.808 de evaluări în context similar).

La momentul extragerii din platforma de evaluare a datelor pentru prezenta sinteză (vineri, 3 aprilie, ora 13.30), erau evaluate 96.88% dintre lucrări. Rezultatele au fost comunicate către inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București până la ora 14.00.

Având în vedere numărul lucrărilor de evaluat raportat la perioada stabilită anterior pentru evaluare și stadiul evaluării astăzi, 3 aprilie, Ministerul Educației și Cercetării a decis extinderea perioadei pentru comunicarea rezultatelor până pe 9 aprilie, prin modificarea Calendarului privind simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat 2026, stabilit prin ordinul nr. 6.059/2025. În anul 2025, data comunicării rezultatelor a fost 8 aprilie.

A. Informații privind organizarea evaluării digitalizate

În cadrul celor 1.364 de unități de învățământ, scanarea și încărcarea lucrărilor pe platforma informatică au fost asigurate de peste 15.000 de profesori asistenți. Evaluarea este asigurată de aproximativ 11.000 de profesori evaluatori.

Platforma a funcționat în parametri optimi pe întreaga durată a desfășurării proceselor

B. Informații privind rezultatele înregistrate

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, la momentul comunicării acestei sinteze se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

Proba E.a) - Limba și literatura română

► Număr lucrări evaluate (3 aprilie, ora 13.30): 111.447, reprezentând 97.2% din totalul lucrărilor de evaluat (101.433 de lucrări evaluate în 2025)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 76.98% (66,84% în 2025)

► Rezultate, la nivel național, pe intervale de notare (click pe imagini pentru versiunea mărită)

Proba E.c): Disciplina obligatorie a profilului (matematică/istorie)

► Număr lucrări evaluate (3 aprilie, ora 13.30): 111.800, reprezentând 98.87% din totalul lucrărilor de evaluat (99.958 de lucrări evaluate în 2025)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 64.36% (63,28% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe intervale de notare

Proba E.d) - Proba la alegere a profilului și specializării

(Discipline: Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană, Biologie vegetală și animală, Chimie, Economie, Fizică, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, Psihologie, Sociologie)

► Număr lucrări evaluate (3 aprilie, ora 13.30): 105.093, reprezentând 94.64% din totalul lucrărilor de evaluat  (98.347 de lucrări evaluate în 2025)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 73% (69,46% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe intervale de notare

Proba E.b) - Limba maternă

► Număr lucrări evaluate (3 aprilie, ora 13.30): 5.829, reprezentând 94.58% din totalul lucrărilor de evaluat (5.554 lucrări evaluate în 2025)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 86.46% (82,5% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe intervale de notare

C. Comunicarea rezultatelor

Pentru lucrările a căror evaluare este finalizată (aproape 97% dintre ele), rezultatele înregistrate la probele scrise ale simulării examenului național de bacalaureat 2026 au fost transmise către Inspectoratele Școlare Județene/al Municipiului București. La momentul transmiterii prezentei informări, rezultatele sunt în curs de a fi transmise de la nivelul inspectoratelor școlare către fiecare unitate de învățământ sub forma cataloagelor cu notele finale.

D. Precizări importante

Dată fiind generalizarea evaluării digitalizate pentru simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat, facem următoarele precizări:

• Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.

• Profesorii care predau disciplinele la care s-au susținut probele simulării au acces la lucrările elevilor din clasele la care predau. Conducerile unităților de învățământ vor pune la dispoziția cadrelor didactice borderourile de evaluare transmise de la nivelul Ministerului Educației prin inspectoratele școlare, pentru a fi folosite în procesul de vizualizare a lucrărilor de către candidați.

• În contextul utilizării platformei de evaluare digitalizată, Ministerul Educației și Cercetării va face publice, până pe 20 aprilie, statistici privind gradul de reușită pe fiecare item, pe tipuri de probă, la nivel național.

Precizăm că datele care stau la baza prezentei sinteze a rezultatelor au fost extrase din platforma de evaluare digitalizată și prelucrate la nivelul Ministerului Educației și Cercetării. 

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian:

„Le mulțumesc tuturor celor implicați în organizarea simulărilor și în evaluarea lucrărilor elevilor. Într-un interval de timp mai scurt decât anul trecut au fost evaluate mai multe lucrări, deci efortul a fost mai mare. Evidențiez acest efort, mai ales pentru că știu că este o perioadă aglomerată în școli, dat fiind că sunt în desfășurare și etape ale olimpiadelor școlare. Transmit aprecierea mea tuturor celor care au făcut posibilă desfășurarea acestor simulări - importante pentru elevi nu doar pentru că îi ajută să se familiarizeze cu condițiile de desfășurare a unui examen, ci și pentru evaluarea nivelului actual de pregătire și pentru identificarea a ceea ce mai au de îmbunătățit în perioada rămasă până la probele scrise din vară. Îi încurajez pe elevi să depună eforturile necesare pentru pregătirea examenelor care vor urma și să trateze cu responsabilitate această perioadă importantă pentru parcursul lor academic și profesional.”

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările ulterioare, Ministerul Educației și Cercetării a emis Ordinul nr. 3.226/18 februarie 2026 privind stabilirea procedurii de efectuare a plăţii titlurilor executorii de către unităţile/instituţiile din învăţământul preuniversitar de stat în anul 2026.

Ulterior emiterii acestui ordin, Ministerul Educației și Cercetării a procedat la îndeplinirea obligațiilor aferente, astfel:

• Odată cu plata drepturilor salariale pentru luna februarie 2026 au fost achitate tranșele diferențelor salariale, precum și dobânzile rezultate prin aplicarea hotărârilor judecătorești, aferente anului de plată 2025, în valoare totală de 244 milioane lei.

• Începând cu drepturile salariale ale lunii martie 2026, se pun în plată tranșele diferențelor salariale și dobânzile rezultate prin aplicarea hotărârilor judecătorești, aferente anului de plată 2026, cu termen de finalizare 31 decembrie 2026.

• La plata drepturilor salariale pentru luna mai 2026, cu data plății 14 iunie 2026, se va achita tranșa V de 35% din totalul diferențelor salariale rezultate prin aplicarea OUG nr. 48/2022 în valoare totală de circa 326 milioane lei.

Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti definitive având ca obiect acordarea unor drepturi/diferenţe de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile/instituţiile din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi/diferenţe salariale, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2026, se realizează astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu

BIROUL DE PRESĂ

[N.B.: Acest comunicat de presă va fi actualizat cu informații privind prezența la simularea probelor scrise din zilele următoare, conform graficului de organizare/desfășurare aprobat].

[UPDATE: 26.03.2025]

Simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat 2026 s-a încheiat astăzi, 26 martie, cu testul susținut de peste 6.100 de elevi la disciplina aferentă probei E) b) - Limba şi literatura maternă.

Potrivit datelor furnizate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00), s-au înregistrat aproximativ 700 de absenți (dintre aceștia, circa 330 de elevi provin din liceele care nu au organizat simularea probei). Nu s-au consemnat eliminări din examen.

Subiectele și baremele de evaluare au fost publicate la ora 15:00 în secțiunea Simulare BAC XII a paginii web dedicate.

Comunicarea rezultatelor (individual, fără afișare) este programată în data de 3 aprilie.

***

[UPDATE: 25.03.2025]

Simularea probei la alegere a profilului şi specializării din cadrul examenului național de bacalaureat 2026 s-a desfășurat astăzi, 25 martie, cu participarea a circa 111.100 elevi din cadrul a 1.368 de unități de învățământ liceal (95.87% din totalul unităților de învățământ care organizează examenul de bacalaureat). În urma unor tentative de fraudă au fost eliminați 8 elevi. Au absentat din liceele care au organizat simularea aproximativ 26.600 de elevi de clasa a XII-a.

59 de licee (4,13%), cu un număr total de peste 6.400 de elevi de clasa a XII-a nu au organizat simularea probelor scrise.

Informațiile au fost comunicate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00).

Ultima probă scrisă din cadrul acestei simulări va avea loc joi, 26 martie 2026: proba E) b) - Limba şi literatura maternă.

Elevii vor afla rezultatele, individual, în data de 3 aprilie.

Subiectele și baremele de evaluare au fost publicate la ora 15:00 în secțiunea Simulare BAC XII a paginii web dedicate.

***

[UPDATE: 24.03.2026]

La simularea probei obligatorii a profilului din cadrul examenului național de bacalaureat 2026, desfășurată astăzi, 24 martie, în 1.368 de unități de învățământ (95.87% din totalul unităților de învățământ care organizează examenul de bacalaureat), au fost prezenți, potrivit datelor transmise de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00), peste 113.100 elevi.

Au absentat din unitățile de învățământ care au organizat simularea peste 24.600 de elevi de clasa a XII-a. Șase elevi au fost eliminați în urma unor tentative de fraudă. Simularea nu a fost organizată de 59 de licee (4,13%), cu un număr total de peste 6.400 de elevi de clasa a XII-a.

Calendarul următoarelor probe:

• 25 martie 2026: proba E)d) - probă scrisă - proba la alegere a profilului şi specializării;

• 26 martie 2026: proba E) b) - probă scrisă - Limba şi literatura maternă.

Comunicarea rezultatelor (în mod individual) este programată în data de 3 aprilie.

Subiectele și baremele de evaluare au fost publicate la ora 15:00 în secțiunea Simulare BAC XII a paginii web dedicate.

***

La proba de Limba și literatura română, desfășurată astăzi, 23 martie, în cadrul simulării aferente examenului național de bacalaureat 2026, situația participării, potrivit informațiilor furnizate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00), este următoarea:

• Simularea a fost organizată în 1.368 de unități de învățământ (95.87% din totalul unităților de învățământ care organizează examenul de bacalaureat);

• Elevi prezenți (lucrări încărcate în platforma de evaluare): peste 114.600;

• Elevi absenți din unitățile de învățământ care au organizat simularea probei: peste 23.100;

• Eliminați din examen (tentativă de fraudă): 6 elevi;

• Numărul elevilor de clasa a XII-a din cele 59 (4,13%) de unități care nu au organizat simularea: peste 6.400.

Simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat 2026 continuă marți, 24 martie, cu proba obligatorie a profilului.

Subiectele și baremele aferente probei de astăzi au fost publicate ► aici, la ora 15:00.

BIROUL DE PRESĂ

Potrivit informațiilor transmise de către inspectoratele școlare județene (data de referință: 19 martie, ora 16:00), simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat din acest an, programată în cursul săptămânii viitoare, se va desfășura în peste 1.350 de unități de învățământ cu elevi în clase terminale de liceu. 

Situația statistică la acest moment (actualizabilă, în funcție de dinamica raportărilor):

• Unități de învățământ în care se organizează simularea: 1.358 (95,16%);

• Număr (estimativ) de elevi înscriși în platformă până la momentul raportării: peste 131.000;

• Unități de învățământ care au anunțat că nu participă la simulare până la momentul raportării: 69 (4,84%);

• Număr de elevi care au participat deja la simulări organizate la nivel local: peste 60.500.

„Mulțumim tuturor cadrelor didactice care, indiferent de sarcinile avute în organizarea și desfășurarea acestor simulări, au contribuit și contribuie la derularea acestui demers important, realizat în interesul elevilor, pentru evaluarea nivelului de pregătire actual, identificarea eventualelor lacune în pregătire și familiarizarea acestora cu condițiile de desfășurare a examenelor naționale din vara acestui an”, a declarat Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării.

BIROUL DE PRESĂ

La proba de limbă și literatura maternă, desfășurată astăzi, 18 martie, în cadrul simulării EN VIII 2026, situația participării, potrivit informațiilor furnizate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 13:00), este următoarea:

• Elevi prezenți (lucrări încărcate): peste 8.700

•  Elevi absenți din unitățile de învățământ care au organizat simularea probei:peste 800;

• Nu au fost eliminați din examen elevi (tentativă de fraudă);

• Numărul elevilor de clasa a VIII-a din unitățile care nu au organizat simularea: aproximativ 500.

Subiectele și baremele aferente probei de astăzi au fost publicate ► aici, la ora 15:00.

Rezultatele vor fi comunicate individual (nu prin afișare) în data de 30 martie.

Ministerul Educației și Cercetării își manifestă disponibilitatea de a transmite subiecte elaborate la nivel central și de a pune la dispoziție platforma de evaluare digitalizată, pentru ca unitățile care nu organizează in aceste zile simularea probelor scrise ale Evaluării Naționale să le poată susține la o dată ulterioară, în colaborare cu Inspectoratele Școlare, pentru elevii care doresc să participe.

La proba de matematică, desfășurată astăzi, 17 martie, în cadrul simulării EN VIII 2026, situația participării, potrivit informațiilor furnizate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00), este următoarea:

• Simularea a fost organizată în 4.545 de unități de învățământ (97.8% din totalul unităților de învățământ cu nivel gimnazial);

• Elevi prezenți (lucrări încărcate):  peste 144.300

• Elevi absenți din unitățile de învățământ care au organizat simularea probei: peste 12.700

• Au fost eliminați din examen 3 elevi (tentativă de fraudă);

• Numărul elevilor de clasa a VIII-a din cele 104 unități care nu au organizat simularea: peste 5.200.

Simularea probelor scrise din cadrul EN VIII 2026 continuă miercuri, 18 martie, cu proba scrisă la Limba și literatura maternă.

Subiectele și baremele aferente probei de astăzi au fost publicate ► aici, la ora 15:00.

Rezultatele vor fi comunicate individual (nu prin afișare) în data de 30 martie.

Ministerul Educației și Cercetării își manifestă disponibilitatea de a transmite subiecte elaborate la nivel central și de a pune la dispoziție platforma de evaluare digitalizată, pentru ca unitățile care nu organizează in aceste zile simularea probelor scrise ale Evaluării Naționale să le poată susține la o dată ulterioară, în colaborare cu Inspectoratele Școlare, pentru elevii care doresc să participe.