Comunicări de presă ME

Parlamentul României a aprobat bugetul de stat pentru anul 2025, alocând resurselor financiare gestionate de Ministerul Educației și Cercetării o importantă creștere.

Majorare relevantă 

Bugetul repartizat Ministerului Educației și Cercetării a fost majorat cu 9,58% față de execuția bugetară din 2024, ajungând la suma de 60.249.451 mii lei. Deși raportarea Ministerului de Finanțe se face la execuția bugetară, suma depășește și bugetul alocat inițial în 2024.

Alocări detaliate

• Componenta educație (învățământ): majorare cu 9,78% față de execuția bugetară din 2024 (în total: 58.062.930 mii lei);

• Componenta CDI (cercetare-dezvoltare-inovare): majorare cu 4,42% față de execuția bugetară din 2024 (în total: 2.148.957 mii lei).

Surse de finanțare

În prezent, se așteaptă informațiile complete privind alte surse de finanțare, cum ar fi sumele defalcate din TVA și fondurile alocate de alte ministere sau autorități implicate în activități de educație și cercetare. Aceste informații sunt necesare pentru a determina valoarea finală a bugetului destinat educației (învățământului) și cercetării-dezvoltării-inovării și pentru a avea o imagine în detaliu a resurselor repartizate educației și cercetării în anul 2025.

În baza estimărilor actuale, bugetul total pentru învățământ (educație), incluzând toate sursele de finanțare, va atinge 4,5% din PIB (10,7% din Bugetul General Consolidat, pe cheltuieli), respectiv 0,17% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare.

„Acum, când paradigmele lumii se schimbă, țesutul social se redefinește, iar instituțiile se transformă, diferența între cine va pierde, cine va supraviețui și cine va fi câștigător va fi făcută de «cunoaștere». Iar cunoașterea - generată prin cercetare-dezvoltare-inovare - este transferată în răspunsurile cognitiv-comportamentale ale oamenilor prin educație. 

Mă bucur că educația este considerată prioritate națională în coaliție, așa cum s-a promis la începutul mandatului, și că s-a ținut cont de acest lucru în propunerea Guvernului și în decizia luată în Parlament, evident cu limitele și constrângerile generate de situația economico-financiară prin care trecem. 

Ținta noastră rămâne 15% din Bugetul General Consolidat (pe cheltuieli - aproximativ 6% din PIB) pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare, cu obiectivul de a eficientiza utilizarea bugetului actual între timp”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David.

Creșterile bugetare în educație vizează atât investițiile (preponderent prin PNRR cu obiective precum prevenirea abandonului școlar, dotarea școlilor, construcția de campusuri pentru învățământul dual etc.), cât și asigurarea salariilor și a burselor. Pe segmentul cercetare-dezvoltare-inovare se urmărește o creștere a bugetului pentru competițiile dedicate proiectelor de cercetare și pentru alte activități competitive.

BIROUL DE PRESĂ

Dragi elevi, profesori, părinți și alți actori interesați și implicați în educație,

Mă bucur că proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal au stârnit deja un interes atât de mare, primind în nici 24 de ore sute de mesaje. Este normal, iar asta arată că ne pasă de viitorul copiilor noștri! Avem câteva săptămâni pentru analize serioase și discuții constructive, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg. 

M-aș bucura însă și mai mult ca, pentru a ajunge împreună la cea mai bună variantă, să ne focalizăm serios pe următoarele coordonate:

• Mesajele să nu fie simple felicitări sau critici. Mesajele trebuie să vină la adresa indicată în anunțul formal, cu propuneri argumentate, după analiza atentă a planurilor-cadru, pentru a ajunge împreună la soluția cea mai bună. Dacă rămân neclarități, acestea pot fi discutate în cadrul dezbaterilor naționale sau prin întrebări specifice la adresa de e-mail folosită pentru consultarea publică.

• Reiau ideea că aceste propuneri trebuie gândite în interesul elevilor - susținând profesorii în acest demers și implicarea părinților - pe care îi vrem buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață.

  1. Pentru a avea buni specialiști, ne trebuie accentuarea competențelor de specialitate, mai ales în clasele XI/XII; nu ne oprește nimeni însă să avem abordări mai transdisciplinare și la acest nivel (istorie la profilul real sau științe la profilul uman), dacă școala și elevii doresc asta (prin orele de CDEOȘ), dar acest lucru nu mai este impus de minister, ci lăsat la autonomia/libertatea școlii și elevilor. Tot într-o logică transversală și ținând cont de caracteristicile societății de astăzi, am lăsat tehnologia informației și comunicațiilor în toți anii din trunchiul comun (din nou, orele putând fi, unde se dorește, suplimentate prin CDEOȘ).

  2. Pentru a avea buni cetățeni, în înțelegerea mea, ne trebuie buni români promotori ai democrației; de aceea disciplinele care contribuie direct la cultura și identitatea națională, exprimate și în context internațional, și anume limba și literatura română și istoria (în diverse forme, care vor fi definite adecvat prin programe) sunt în toți anii trunchiului comun și pot fi suplimentate prin curriculum de specialitate flexibil (dacă dorește școala) și cu ore propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ - inclusiv prin teme foarte specifice, dar relevante național, așa cum avem și acum, spre exemplu tema despre românii care au marcat cultura și civilizația lumii). Religia, rămânând opțională, este de asemenea prezentă în toți anii în trunchiul comun, gândită însă să aducă mai clar în discuție și aspecte moral-etice și de combatere a extremismului religios. Istoria si geografia sunt în trunchiul comun la clasele IX/X, iar în clasele XI/XII devin de specialitate la profilul umanist și pot fi oferite la profilul real dacă decid școala și elevii. Am primit deja multe propuneri pentru a fi menținute transversal și obligatoriu, fără să depindă de școală și elevi și le-am înregistrat ca atare. În fine, nu am uitat de limba maternă pentru minorități, care este bine reprezentată. 

  3. Pentru a fi oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață avem, de asemenea, în toți anii, în trunchiul comun, consiliere și orientare, inclusiv sport, discipline care pot avea un număr chiar mai mare de ore dacă sunt propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ).

În esență, o schimbare importantă este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus decât înainte și școala (curriculum de specialitate flexibil), și elevul (CDEOȘ)! Așadar, în ciuda unor interpretări greșite legate de „afectarea unor discipline și ore”, de fapt decizia se duce mai mult spre școală și elevi, iar prin această descentralizare încurajăm autonomia și performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline.

Să fim parte din soluție la probleme, nu din probleme, pentru a ajunge prin consultări/dezbateri la cea mai bună variantă pentru copiii noștri. Așa cum am spus în introducere, aștept în următoarele săptămâni să avem această analiză serioasă și discuție constructivă, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg.

Dezbaterea durează 5 săptămâni în care putem analiza orice propuneri bune și putem decide ulterior.

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării

Mesajul ministrului Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, cu ocazia adoptării Hotărârii de Guvern privind hărțuirea pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă:

Zero toleranță față de orice formă de violență în domeniile educației și cercetării!

Mă bucur să anunț că astăzi, 31 ianuarie 2025, Guvernul României a adoptat Hotărârea de Guvern pentru modificarea și completarea Metodologiei privind prevenirea şi combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă, reglementate prin HG nr. 970/2023.

În esență, este vorba de a se accepta sesizări anonime și fără semnătură olografă, precum și de a se extinde domeniul de aplicabilitate mai clar instituțiilor de învățământ superior și unităților din învățământul preuniversitar, creându-se astfel cadrul pentru intervenții procedurale mai specifice și mai eficiente.

De asemenea, prin acest act normativ sunt introduse instrumente de prevenție și de protecție a victimelor hărțuirii.

La nivelul întregului sistem vor fi introduse proceduri de analiză, gestionare şi soluţionare a sesizărilor privind cazurile de hărţuire pe criteriul de sex şi al hărţuirii morale la locul de muncă, în spațiul școlar sau în mediul universitar. În plus, rolul şi responsabilitățile aflate în sarcina angajatorului/conducătorului, respectiv sarcinile angajaților sunt clar definite. Un alt element extrem de important îl reprezintă introducerea mecanismelor de verificare și acordare de suport victimei, dar și consiliere de specialitate și îndrumare pentru persoanele care reclamă fapte de hărţuire pe criteriul de sex sau hărțuire morală.  

Așa cum am anunțat și ieri, cu ocazia Zilei Internaționale a Nonviolenței în Școală, avem zero toleranță față de orice formă de violență în domeniile educației și cercetării!

Îi mulțumesc Ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pentru buna colaborare în vederea adoptării acestei Hotărâri de Guvern!

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării

Dragi colegi din sistemul românesc de educație și cercetare,

Vă urez tuturor La Mulți Ani, toți buni!

Condițiile economico-financiare extrem de dificile ale țării ne fac să pornim anul viitor cu un optimism rezervat/reținut. Dar, începând cu anul viitor, împreună, prin viziune și cooperare în acest cadru economico-financiar complex și complicat, vom asigura buna funcționare a sistemului de educație și cercetare și vom implementa noi dezvoltări (din programul de guvernare și altele complementare), care să modernizeze educația și cercetarea românească.

Mizând pe angajamentul de prioritate strategică a educației asumat de Coaliția aflată acum la putere, din partea Guvernului va fi deschidere să corectăm din ceea ce ne încurcă funcționarea și dezvoltarea și să adoptăm noi măsuri care să ne ajute, iar când situația economico-financiară se va mai echilibra, să eliminăm restricțiile OUG și să cerem onorarea promisiunilor făcute domeniului nostru.

Un punct de vedere ca viziune și așteptări asupra sistemului nostru și asupra OUG a mai fost prezentat și ► aici.

Cu prețuire,

Prof. univ. dr. psih. Daniel David,

Ministrul Educației și Cercetării

În cadrul procesului de aderare la OCDE, România a primit, în data de 19 decembrie 2024, Avizul formal (formal opinion) din partea Comitetului OCDE pentru Politici educaționale (Education Policy Committee), ca urmare a evaluării țării noastre în acest Comitet.

Această etapă confirmă încheierea procesului de evaluare și alinierea politicilor României la standardele promovate de OCDE în domeniul educației și al competențelor.

Procedura scrisă pentru primirea avizului formal a fost inițiată la recomandarea Comitetului pentru Politici Educaționale al OCDE, în urma sesiunii de evaluare a României în cadrul Comitetului Politici Educaționale, desfășurată la Paris (19 noiembrie 2024). În cadrul acestui exercițiu au fost evaluate capacitatea și determinarea României de a pune în aplicare instrumentele juridice substanțiale ale OCDE care intră în competența Comitetului Politici Educaționale (EDPC), precum și alinierea politicilor și a practicilor în domeniul educației la standardele și bunele practici ale membrilor OCDE.

Astfel, au fost avute in vedere următoarele acțiuni prioritare: calitatea programelor și a rezultatelor, oportunități și accesul egal la educație, precum și consolidarea guvernanței.

OCDE a finalizat astfel evaluarea României în domeniul educației și formării, prin scrisoarea președintelui EDPC fiind încurajată adoptarea de către țara noastră a unor acțiuni viitoare pentru a consolida leadershipul școlar, dezvoltarea învățământului dual, formarea continuă, accesul la educație și formare de calitate în comunitățile rurale, recunoașterea învățării anterioare non-formale și informale, finanțarea sau guvernanța.

Ligia Deca, Ministrul Educației:

„A fost un privilegiu să pot contribui la procesul de aderare a României la OCDE în calitate de Ministru al Educației, mai cu seamă că această perioadă a coincis cu etape din elaborarea noilor legi ale educației. Acest aviz favorabil este o confirmare a necesității ca reformele prevăzute de acest pachet legislativ să fie implementate.

Am convingerea că apartenența la o comunitate de țări care prioritizează educația ca bază a dezvoltării sociale și economice este o șansă imensă pentru România. Împreună cu partenerii din OCDE vom reuși să transformăm sistemul de educație pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare. Expertiza pe care OCDE o oferă și șansa de a învăța de la sisteme de educație de succes vor fi un sprijin real pentru ca sistemul de educație din România să fie unul mai echitabil și de calitate, așa cum merită fiecare copil.

Mulțumesc tuturor celor ce au contribuit la reușita întregului proces, echipelor de la Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Externe!”

BIROUL DE PRESĂ

Introducerea acestei noi programe școlare în curriculumul național a fost marcată astăzi, 16 decembrie 2024, la Biblioteca Facultății de Litere din cadrul Universității din București, prin evenimentul „35 de ani de la Revoluția Română din 1989: Aprobarea programei școlare pentru disciplina «Istoria comunismului din România»”.

La deschiderea evenimentului au participat doamna Ligia Deca, Ministrul Educației, domnul Daniel Șandru, Președinte - Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, domnul Marian Preda, rectorul Universității din București, doamna Mioara Anton, Director - Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române și domnul Marcel Bartic, profesor de istorie.

Disciplina „Istoria comunismului din România” este obligatorie și se va preda, începând cu anul școlar 2025 - 2026, elevilor din clasele a XII-a (învățământ de zi), respectiv a XIII-a (învățământ seral și cu frecvență redusă).

Programa școlară pentru disciplina „Istoria comunismului din România” a fost elaborată în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (3) din Legea învățământului preuniversitar 198/2023, de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) din cadrul Ministerului Educației. În procesul de concepere și redactare a programei, CNPEE a colaborat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, Academia Civică, reprezentanții facultăților de istorie din mai multe instituții de învățământ superior, Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucuresti, Colegiul Național Militar „D. Cantemir” din Breaza, Colegiul Național „C. Negruzzi” din Iași, Colegiul Național „C. Negri” din Galați, Colegiul Național „L. Rebreanu” din Bistrița, Colegiul Național din Iași, respectiv Colegiul Național „D. Cantemir” din Onești.

Programa își fixează că obiectiv principal să ofere elevilor posibilitatea de a cunoaște și a înțelege particularitățile regimului comunist din România, practicile și politica economică specifice regimului, impactul social și cultural avut de acesta asupra societății românești.

Studiul acestei discipline va asigura elevilor formarea unei perspective critice asupra regimului comunist și înțelegerea impactului său asupra societății, drepturilor individuale și economiei.

Conținuturile sunt structurate pe 13 domenii, organizate în baza criteriului cronologic, precum și tematic, cuprinzând o introducere în studiul regimurilor comuniste, urmată de temele în care sunt abordate noțiuni referitoare la sistemul politic din România (instituții de stat și de partid, politici represive și forme de opoziție și contestare), relații internaționale, aspecte privitoare la economie, structuri sociale și politici din domeniul educației, sănătății, culturii, Revoluția din decembrie 1989, memoria regimului comunist.

Ministrul Educației, Ligia Deca:

„Contextul actual confirmă faptul că avem nevoie ca elevii noștri să cunoască și să înțeleagă evenimentele care au determinat și marchează, încă, prezentul. Avem obligația de a combate ignoranța și manipularea bazată pe istorie. O cunoaștere inadecvată sau chiar lipsa cunoașterii faptelor istorice din perioada regimului comunist lasă loc unor distorsiuni care pot influența inclusiv comportamentul electoral.

Începând de astăzi, disciplina «Istoria comunismului din România» completează efortul educațional de a oferi tinerilor o înțelegere profundă a trecutului recent al țării noastre. Este o lecție despre fragilitatea libertății și despre cum, prin indiferență sau complicitate, răul poate deveni banal, așa cum ne-a avertizat Hannah Arendt. Creșterea extremismului, a intoleranței și a tendințelor autoritare ne arată cât de importantă este educația istorică în formarea unor cetățeni conștienți și responsabili.

Să nu uităm niciodată: istoria nu este doar despre trecut, ci despre noi toți, aici și acum. Tinerii noștri merită o educație care să îi învețe să prețuiască libertatea, să apere democrația și să construiască o societate în care, în mod ideal, răul să nu mai aibă loc.”

BIROUL DE PRESĂ

Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale/International Association for the Evaluation of Educational Achievement (IEA) a lansat astăzi, 4 decembrie 2024, raportul internațional Trends in International Mathematics and Science Study (TIMSS 2023) - Tendințe în studiul internațional al matematicii și științelor, desfășurat în România de Universitatea din București cu finanțarea Ministerului Educației.

Alături de celelalte studii IEA, TIMSS 2023 oferă informații valoroase pentru îmbunătățirea permanentă a politicilor educaționale și a practicilor de predare și evaluare.

Principalele concluzii ale TIMSS 2023

Competențele elevilor de clasa a IV-a s-au îmbunătățit semnificativ în ultimii 12 ani atât la matematică, dar și la științe.

La studiul pentru clasa a IV-a au participat 58 de țări și 5 regiuni de referință, iar în România datele au fost colectate de la un eșantion de 130 de școli, 156 de profesori de învățământ primar și 3.559 de elevi de clasa a IV-a.

Matematică, clasa a IV-a

Elevii români au obținut 542 de puncte, cu 39 de puncte peste media internațională (503 puncte). Scorul mediul obținut de elevii români la matematică în 2023 este cu 60 de puncte mai mare decât scorul obținut în 2011. În ceea ce privește distribuția pe niveluri de performanță, 94% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim de competență, iar 16% dintre aceștia obțin un scor care îi plasează la cel mai avansat nivel.

Științe, clasa a IV-a

Elevii români au obținut 526 de puncte, cu 32 de puncte peste media internațională (494 de puncte). Scorul mediul obținut de elevii români la științe în 2023 este cu 21 puncte mai mare decât scorul obținut în 2011. În ceea ce privește distribuția pe niveluri de performanță, 93% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim de competență, iar 10% dintre aceștia obțin un scor care îi plasează la cel mai avansat nivel. 

Competențele elevilor de clasa a VIII-a s-au îmbunătățit semnificativ în ultimii 4 ani la matematică și au avut un regres la științe. La studiul pentru clasa a VIII-a au participat 44 de țări și 3 regiuni de referință, în România fiind colectate date de la un eșantion de  128 de școli, 129 de profesori de matematică, 285 de profesori de științe și 3.722 de elevi de clasa a VIII-a.

Matematică, clasa a VIII-a

Elevii români au obținut 496 de puncte, cu 18 puncte peste media internațională (478 de puncte). Scorul mediul obținut de elevii români la matematică în 2023 este cu 18 puncte mai mare decât scorul obținut în 2019. În ceea ce privește distribuția pe niveluri de performanță, 83% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim de competență, iar 9% dintre aceștia obțin un scor care îi plasează la cel mai avansat nivel. 

Științe, clasa a VIII-a

Elevii români au obținut 466 de puncte, cu 12 puncte sub media internațională (478 de puncte). Scorul mediul obținut de elevii români la științe în 2023 este cu 4 puncte mai mic decât scorul obținut în 2019. În ceea ce privește distribuția pe niveluri de performanță, 79% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim de competență, iar 16% dintre aceștia obțin un scor care îi plasează la cel mai avansat nivel.

Ministerul Educației a întreprins, în ultimii doi ani, demersuri pentru reducerea inegalităților educaționale prin:

• Susținerea și încurajarea progresului școlar prin burse de merit și de reziliență pentru primii 30% dintre elevii fiecărei clase.  În fiecare clasă există elevi care depun efort consistent și consecvent de învățare, efortul lor de autodepășire și progresul lor în relație cu colegii trebuie recunoscut și încurajat. În luna octombrie 2024 s-au acordat peste 250 de mii de burse de merit și peste 150 de mii de burse de reziliență.

• Toleranță zero la absențe: în situația în care elevii acumulează 10 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună, nu primesc bursa de excelență, bursa de reziliență, bursa de merit, bursa socială, respectiv bursa tehnologică, după caz, pentru luna respectivă. La fiecare 20 de absențe nemotivate, elevilor li se scade un punct din media anuală la purtare.

• Creearea cadrului pentru derularea programului „Învățare remedială” și finanțarea prin fonduri europene. Programul cuprinde activități de recuperare, consolidare și consiliere școlară pentru elevi, precum și activități de informare a părinților.

• Suplimentarea numărului de profesori itineranți și de sprijin, consilieri școlari și logopezi pentru susținerea personalizată a elevilor, precum și întărirea capacității Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională pentru coordonarea eforturilor de incluziune.

• Elaborarea profilului și standardelor profesionale pentru cariera didactică, potrivit căruia toți profesorii trebuie să aibă capacitatea de a aplica în mod consecvent abordări didactice care să susțină dezvoltarea competențelor de literație, numerație, digitale și civice. Această competență trebuie să fie stăpânită încă de la finalizarea formării inițiale și să se îmbunătățească pe parcursul carierei didactice.

• Formarea cadrelor didactice: peste 29.000 profesori vor beneficia de un program național de formare a cadrelor didactice, în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, finanțat cu 25 milioane euro prin Programul Educație și Ocupare.

„Rezultatele elevilor români la matematică se îmbunătățesc. Progresul semnificativ al elevilor de clasa a IV-a este îmbucurător, dar pe termen mediu este important să creștem proporția celor care ating un nivel mai avansat de competență. Totodată, studiul ne confirmă faptul că trebuie să investim mai mult în educația matematică și științifică la gimnaziu. Bursele de reziliență, Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), programul Învățare remedială și formarea profesorilor pentru alfabetizarea funcțională își vor arăta roadele la următoarea ediție a studiului TIMSS. Educația matematică și științifică este esențială pentru viitorul tinerilor noștri și ai României”, a declarat, referitor la rezultatele studiului, ministrul educației din România, Ligia Deca.

„Dezvoltarea motivației pentru învățarea matematicii și a științelor la copii este esențială. Aceasta este o variabilă care va contribui mai târziu la alegeri, la opțiuni, cu consecințe mai ample: optezi pentru gândire rațională, pentru explicație științifică, pentru adevăr riguros, bazat pe date sau, dimpotrivă, accesezi calea aparent mai facilă a pseudo-științei, a gândirii magice”, a credințelor stereotipe? Înțelegerea lumii în care trăim și interacțiunea inteligentă cu toate ecosistemele cărora le aparținem nu pot avea loc în absența unui fundament științific solid. Performanțele elevilor de clasa a IV-a și de clasa a VIII-a la ultima testare TIMSS evidențiază un progres general, însă va trebui să identificăm clar vectorii care produc acest progres și să îi consolidăm în anii următori”, a remarcat prorector UB pentru Proiecte de Dezvoltare și Învățare Continuă și reprezentantul României în General Assembly IEA, prof. univ. dr. Lucian Ciolan.

„Competențele de matematică și științe fac parte din competențele secolului 21 și sunt extrem de necesare în contextul dezvoltărilor din economie, societate, tehnologie. Este recunoscut rolul lor în dezvoltarea abilităților de gândire critică și rezolvare a problemelor de care este tot mai mare nevoie în viața de zi cu zi. Studiul TIMSS 2023 ne arată o îmbunătățire a rezultatelor pentru România, ceea ce este o veste bună. Urmează ca în perioada următoare să analizăm toate datele și să identificăm factorii care ne-au adus aici, dar să vedem și unde sunt zonele pe care putem să le îmbunătățim astfel încât să putem susține progresul elevilor pe termen lung”, a declarat coordonatoarea națională a TIMSS 2023, Daniela Avârvare.

Studiul TIMSS are loc o dată la patru ani și analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor. La nivelul României, TIMSS 2023 a fost derulat de către Laboratorul de Testare Educațională din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Participarea la TIMSS 2023 a fost finanțată de către Ministerul Educației, prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE) și proiectul ROSE.

Raportul național va fi publicat de specialiștii Universității din București la o dată ce va fi anunțată ulterior. 

Rezultatele studiului internațional TIMSS 2023 (EN) pot fi consultate ►aici. 

Ministerul Educației, în colaborare cu Universitatea Națională de Științe și Tehnologie  POLITEHNICA din București, Academia de Studii Economice din București și Inspectoratul Școlar al Municipiului București, organizează, în perioada 2 - 12 decembrie, la București, a XXI-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Științe pentru Juniori (International Junior Science Olympiad / IJSO).

Festivitatea de deschidere va avea loc marți, 3 decembrie, la Palatul Parlamentului (Sala C.A. Rosetti), începând cu ora 12:00, cu participarea delegațiilor oficiale, organizatorilor, partenerilor și a invitaților instituționali.

Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori este o competiție interdisciplinară din domeniul științelor naturii (fizică, biologie, chimie), care se desfășoară în luna decembrie a fiecărui an, fiind găzduită prin rotație, conform regulamentului, de fiecare țară membră.

Sunt așteptați peste 300 de concurenți, elevi cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani din 54 de țări, peste 20 de observatori, 148 de team-leaderi și 11 membri din board-ul olimpiadei internaționale, cu atribuții  de coordonare a olimpiadei.

România a participat la toate edițiile acestei competiții, în cadrul căreia a obținut rezultate remarcabile: 98 de medalii (7 medalii de aur, 54 de argint și 37 de bronz).

Pentru desfășurarea ediției din acest an în România, Ministerul Educației a înaintat spre aprobare Guvernului României un Memorandum privind aprobarea Olimpiadei Internaționale de Științe pentru Juniori, la București, document adopat în data de 30 mai 2024.

Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul ► RO -IJSO 2024.

BIROUL DE PRESĂ

Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE) organizează la Sibiu, în perioada 27 - 30 noiembrie, Conferința de închidere a proiectului ROSE - Proiectul privind învățământul secundar.

Proiectul s-a derulat între 2015 și 2024 și a fost finanțat integral, printr-un împrumut, de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) în baza Legii nr. 234/2015 pentru ratificarea Acordului de Împrumut între România și BIRD.

Proiectul ROSE face parte din Programul Național al Ministerului Educației „Sprijin la bacalaureat, acces la facultate” (aprobat prin Hotărârea Guvernului 251/2015) și a contribuit la atingerea obiectivelor stabilite prin strategia de reducere a părăsirii timpurii a școlii și la îmbunătățirea oportunităților de participare în învățământul terțiar, pentru populația României.

Conferința finală include prezentarea rezultatelor obținute, a resurselor didactice dezvoltate în cadrul proiectului și a intervențiilor sistemice inițiate, precum și a impactului avut de granturile acordate liceelor.

Vor participa reprezentanți ai liceelor și universităților beneficiare din toată România, experții implicați în proiect, echipa de implementare și reprezentanți ai Ministerului Educației (persoane implicate în derularea proiectului).

De asemenea, vor fi organizate două ateliere în cadrul cărora participanții vor avea ocazia să împărtășească bune practici de la nivelul liceelor și universităților, precum și să contribuie cu propuneri pentru asigurarea sustenabilității proiectului și a rezultatelor.

Programul include, pentru delegația Băncii și a Ministerului Educației, vizite la două licee (beneficiare ale proiectului) cu profiluri diferite, aflate în proximitatea locului de desfășurare a conferinței: Liceul de Artă din Sibiu, liceu vocațional din runda a doua de implementare (perioada 2018 - 2023), respectiv Liceul Tehnologic de Turism din Călimănești, unitate de învățământ liceal cu profil tehnologic din runda a treia (perioada 2020 - 2023). Ambele licee au avut o foarte bună execuție a fondurilor alocate: liceul de artă a utilizat 99,97% din bugetul alocat, iar liceul de turism 91,98% din buget.

Proiectul ROSE, care a beneficiat de o finanțare BIRD în valoare totală de 200 de milioane de euro, se încheie cu îndeplinirea tuturor indicatorilor stabiliți inițial: rata medie a abandonului școlar în clasele terminale din liceele sprijinite de proiect a scăzut cu aproape 6 puncte procentuale (p.p.), în timp ce rata medie de promovare a bacalaureatului în liceele sprijinite de proiect a crescut cu peste 23 p.p..

De asemenea, rata medie de retenție în primul an de învățământ terțiar în facultățile sprijinite de proiect s-a îmbunătățit pe durata implementării Proiectului ROSE, de la  valoarea de referință de 79,4 la valoarea de 83,15% în 2024.

Cele mai importante contribuții ale proiectului ROSE sunt:

• 869 de granturi pentru licee și 414 granturi pentru universități;

• digitalizarea evaluărilor naționale cu sprijinul a 12.358 de scanere și a aplicației software necesare pentru gestionarea lucrărilor;

• dezvoltarea profilului și a standardelor profesionale pentru cadrele didactice;

• susținerea participării României la testele internaționale: TIMSS 2019, PISA 2022, ICCS 2022, ICILS 2023 și TIMSS 2023;

• formarea a 4.340 profesori de liceu în funcție de temele la 14 programe de formare de scurtă durată oferite de 8 furnizori de formare;

• achiziția de echipamente pentru licee din pandemie: 59.072 de laptopuri, 5.746 de camere video si 4.346 de table inteligente;

• peste 1.500 de profesori de liceu beneficiari ai programelor universitare de conversie profesională în 17 universități.

Alte informații

Conferința finală este organizată în ultima lună de derulare a proiectului după ce, în cadrul ultimei misiuni de monitorizare a BIRD, s-a discutat despre necesitatea prezentării transparente a rezultatelor proiectului și analiza posibilităților de asigurare a sustenabilității proiectului.

Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE) este organizată la nivel de direcție în subordinea Ministerului Educației și asigură management integrat de proiect, în conformitate cu prevederile acordurilor de împrumut şi al contractelor de finanţare.

BIROUL DE PRESĂ

Luni, 25 noiembrie 2024, secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a participat la reuniunea Consiliului Educație, organizată la Bruxelles.

În cadrul reuniunii, reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat Concluziile Consiliului privind parteneriatele strategice în domeniul educației și formării și au adoptat Recomandarea Consiliului privind carierele atractive și durabile în învățământul superior.

Dezbaterea publică a avut ca temă Stimularea unor competențe adaptate exigențelor viitorului și a competitivității prin intermediul învățământului superior.

În acest context, secretarul de stat Sorin Ion a subliniat rolul esențial al învățământului superior în creșterea competitivității Uniunii Europene. Totodată, a menționat prioritățile existente la nivel național: creșterea participării la învățământul superior prin reducerea abandonului universitar, digitalizarea universităților, atragerea unui număr mai mare de studenți către domeniile STEM, respectiv pilotarea noii rute duale în învățământul superior.

Background Info

Concluziile Consiliului privind parteneriatele strategice în domeniul educației și formării

Documentul vizează consolidarea parteneriatelor strategice în educație și formare, înțelese ca un efort de colaborare care, pe lângă instituțiile de învățământ și formare, pot implica autoritățile publice și alte părți interesate relevante, cum ar fi partenerii sociali, serviciile de ocupare a forței de muncă, reprezentanți ai cursanților, camerele de comerț, organizații de cercetare și actorii economici și sociali locali și regionali. Parteneriatele strategice urmăresc îndeplinirea unor obiective comune și abordarea nevoilor societății prin cooperare și o viziune pe termen lung.

Recomandarea Consiliului privind carierele atractive și durabile în învățământul superior

Documentul conține recomandări în ceea ce privește activitatea de predare, îmbunătățirea măsurilor pentru dezvoltarea profesională continuă, promovarea de condiții de muncă echitabile, favorabile incluziunii, competitive, accesibile, sigure și nediscriminatorii pentru personalul academic și non-academic.

Astăzi, 19 noiembrie 2024, Ministrul Educației, Ligia Deca, a participat la sesiunea de evaluare a României în cadrul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), desfășurată în marja Comitetului Politici Educaționale (EDPC), la Paris.

În cadrul acestei audieri, au fost prezentate principalele elemente ale raportului de aderare al României, privind componenta de educație, realizat în vederea evaluării capacității și a inițiativei României de a pune în aplicare instrumentele juridice ale OCDE aflate în competența EDPC. Discuția, moderată de Președintele Comitetului, a fost urmată de intervenții ale unor state membre care au prezentat, sectorial, principalele constatări, punctele tari, precum și provocările cu care se confruntă România în educație, în calitate de țară candidat.

Ministrul Educației a apreciat calitatea și consistența raportului redactat de Secretariatul OCDE. Discuțiile au avut un caracter pozitiv și s-au concentrat pe schimburi de bune practici privind:

• îmbunătățirea abordărilor unitare și integrate pentru învățământul antepreșcolar și preșcolar;

• dezvoltarea politicilor ce vizează calitatea, echitatea și incluziunea elevilor în învățământul preuniversitar;

• creșterea capacității instituțiilor de învățământ superior de a oferi programe relevante și accesibile;

• extinderea posibilităților de perfecționare și recalificare, ca parte esențială a învățării pe tot parcursul vieții.

Reuniunea de astăzi reprezintă un pas important în procesul tehnic de evaluare a României în domeniul politicilor educaționale, conform Foii de Parcurs pentru aderarea la OCDE.

De asemenea, în cadrul deplasării efectuate la OCDE, ministrul Ligia Deca a avut o întâlnire bilaterală cu Andreas Schleicher, Directorul OCDE pentru Educație și Competențe. Printre subiectele abordate s-a numărat și participarea României la studiile OCDE (TALIS 2024, Education at a Glance 2024, PISA 2026, PIIAC 2025-2029) și potențiale viitoare colaborări.

Ministrul Educației, Ligia Deca:

„România este deja câștigătoare în urma colaborării cu OCDE în domeniul educației, care s-a intensificat în ultimii ani, prin participarea la studiile internaționale prestigioase pe care organizația le desfășoară. Pentru a avea o educație care să ofere fiecărui tânăr șansa de a-și atinge potențialul, indiferent de mediul social sau economic, avem nevoie să ne fundamentăm măsurile pe aceste studii obiective și de înaltă calitate și mă bucur că am putut iniția și consolida participarea României în studiile OCDE în domeniul educației. Aderarea cu drepturi depline va reprezenta, însă, o confirmare a eforturilor depuse și va consolida drumul nostru către un sistem educațional modern și echitabil. Aceasta este o viziune pe termen lung, căreia vom putea să-i culegem roadele în timp.

Cred că România a demonstrat deja alinierea la principiile și standardele acestei organizații. Ministerul Educației a fost parte activă în procesul de aderare, sprijinind dialogul experților noștri cu omologi din statele membre OCDE. Participăm la numeroase proiecte internaționale, contribuim cu date pentru a fi prezenți în rapoartele organizației și am primit constant asistență tehnică de înalt nivel în implementarea legilor educației din 2023, cu accent pe învățământul preuniversitar. Mulțumesc întregii echipe a Ministerului Educației, a Ministerului Afacerilor Externe, precum și Secretariatului OCDE pentru colaborarea excelentă în acest proces esențial pentru fructificarea avantajelor pe care le oferă aderarea țării noastre la OCDE.” 

BIROUL DE PRESĂ

În  data de 12 noiembrie 2024, Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale (IEA) a lansat online raportul internațional al studiului privind competențele digitale și alfabetizarea informațională, bazat pe date din 34 de țări, inclusiv România.

Scopul principal al ICILS 2023 este de a evalua capacitatea elevilor de clasa a VIII-a de a utiliza tehnologia în mod eficient pentru o serie de scopuri diferite. Din perspectiva ICILS, utilizarea eficientă a tehnologiei include, dar se extinde dincolo de capacitatea de operare a tehnologiei. Un aspect important evaluat în ICILS este capacitatea de a face raționamente critice în calitate de „consumatori” și creatori de informație. În plus, studiul oferă o imagine cuprinzătoare asupra integrării tehnologiilor digitale în educația preuniversitară din România, evidențiind progresele realizate și provocările existente, pe mai multe planuri.

Ministrul Educației, Ligia DECA:

„Ministerul Educației își asumă rolul de catalizator al transformării digitale în învățământ, investind peste 1 miliard de euro - inclusiv prin intermediul PNRR în ultimii doi ani, pentru modernizarea infrastructurii digitale și dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice. Prin implementarea Cadrului național de competențe digitale pentru elevi și profesori, alinierea la standardele europene DigComp 2.2 și dezvoltarea unor resurse integrate și interoperabile, creăm un ecosistem educațional dinamic în adevăratul sens al cuvântului. Acesta va sta la baza pregătirii elevilor pentru provocările viitorului digital, va eficientiza procesele administrative și va spori transparența în sistemul educațional.

Angajamentul nostru se reflectă în dotarea a peste 5800 de unități de învățământ cu tehnologie modernă și formarea a peste 100.000 de cadre didactice în competențe digitale.

Prin aceste eforturi construim fundamentul unei educații digitale de înaltă performanță, adaptată exigențelor secolului XXI.”

Prof. dr. Lucian Ciolan, Reprezentantul României în General Assembly IEA, Prorector Universitatea din București:

„Transformarea digitală are impact puternic nu doar asupra modului în care gândim și ne comportăm, ci modifică profund interacțiunile umane, experiențele noastre cu lumea, inclusiv experiențele de învățare. Studiul ICILS a «prins» tranziția în desfășurare dintre Generația Z și Generația Alpha. Această nouă «Gen Alpha» este cea mai bine înzestrată material dintre toate generațiile, cea mai pricepută din punct de vedere tehnologic și cu o speranță de viață mai lungă decât oricare altă generație anterioară De aceea, investigarea modului în care acești tineri se raportează la tehnologiile digitale, modul în care le folosesc este extrem de util pentru a înțelege cum pot fi acestea mobilizate pentru facilitarea învățării. Elevii și profesorii de azi nu mai pot experimenta învățarea în afara ecosistemelor digitale!”

Conf.dr. Olimpius Istrate, Coordonator Național al studiului ICILS (Universitatea din București):

„Utilizarea tehnologiilor digitale nu garantează succesul învățării, însă, în școala contemporană, este dificil să ne mai imaginăm predarea și învățarea fără aceste tehnologii.  Din acest motiv, competențele digitale ale elevilor, dar și ale profesorilor sunt esențiale. Studiul ICILS ne arată că în România avem nevoie de o abordare mai sistematică a formării acestor competențe, pentru că simpla prezență a echipamentelor în clase nu pune în mod necesar mințile creative la lucru.

Acest studiu a fost realizat de Laboratorul de Testare Educațională (LTE) din cadrul Centrului de Învățare al Universității din București, în calitate de centru național de cercetare pentru IEA, cu susținerea Ministerului Educației prin proiectul ROSE (Romania Secondary Education Project).”

Principalele constatări ale ICILS 2023:

Infrastructură și acces la tehnologie

• Rezultatele studiului arată că, deși există discrepanțe între mediul rural și urban,  74% dintre profesori consideră că școala lor dispune de suficiente echipamente TIC pentru desfășurarea activităților didactice, iar 76% dintre cadrele didactice afirmă că echipamentele funcționează corespunzător. Nu în ultimul rând, 80% dintre profesori sunt mulțumiți de viteza internetului din școală.

Competențele digitale ale elevilor

• Elevii demonstrează competențe de bază în utilizarea TIC, dar au dificultăți în ceea ce privește abilitățile de gândire computațională și rezolvarea de probleme complexe. Scorul mediu obținut de România este 418 față de 476 media ICILS.

Competențele digitale ale cadrelor didactice

• Majoritatea profesorilor posedă competențe digitale de bază, dar întâmpină dificultăți în utilizarea tehnologiilor avansate. De exemplu, 91% dintre profesori se simt capabili să pregătească lecții care integrează TIC, dar numai 28% declară că pot edita conținut video suficient de bine. 54% dintre profesori utilizează aplicații online pentru exerciții și teste la unele lecții, dar un procent mai mic, de doar 12%, le folosesc în mod constant. 25% dintre profesori afirmă că folosesc manualele digitale la fiecare lecție.

Dezvoltarea profesională continuă în domeniul pedagogiei digitale

• 59% dintre cadrele didactice au participat în ultimii doi ani la mai multe activități care vizează utilizarea resurselor digitale specifice disciplinei în predare și învățare. Studiul evidențiază faptul că formarea tinde să se concentreze pe aspecte tehnice, neglijând adesea aspectele pedagogice ale integrării TIC.

Provocări și dificultăți

• Studiul identifică mai multe provocări în integrarea eficientă a TIC în educație. Mai precis, 36% dintre profesori consideră că nu au suficient timp pentru a pregăti lecții care încorporează TIC. De asemenea, 31% dintre profesori nu sunt complet încrezători în abilitatea lor de a identifica escrocherii online, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate semnificativă.

Ministerul Educației a întreprins, în ultimii doi ani, demersuri pentru digitalizarea sistemului de educație și integrarea tehnologiei în practicile curente de la clasă, prin:

Investiții în digitalizarea sistemului de învățământ preuniversitar

• Ministerul Educației a investit peste 1 miliard de euro prin PNRR pentru digitalizarea unităților de învățământ și dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice. Este vorba despre cea mai mare investiție din ultimii 30 de ani, ce vizează: peste 4300 de laboratoare de informatică nou dotate în unitățile de învățământ preuniversitar din toată țara, peste 1400 de smart-labs nou înființate - laboratoare cu tehnologie de ultimă generație, în liceele din toată țara, aproape 90.000 de săli de clasă din peste 5800 de unități de învățământ preuniversitar dotate cu echipamente tehnologice moderne.

Formarea cadrelor didactice în vederea dezvoltării competențelor digitale

• Peste 100.000 de cadre didactice din sistemul de învățământ preuniversitar vor fi formate în vederea dezvoltării competențelor digitale și a celor de pedagogie digitală, pentru a integra tehnologiile în practicile la clasă, acordând prioritate cadrelor didactice din mediul rural în selecția grupului țintă.

Măsuri legislative:

• Adoptarea Cadrului național de competențe digitale al profesionistului din educație (DigCompEdu), un instrument conceput de Ministerul Educației pentru a sprijini cadrele didactice de la toate nivelurile educaționale, de la învățământul preșcolar până la cel universitar și educația adulților, în evaluarea și dezvoltarea competențelor digitale. Acest cadru oferă un model de progres structurat pe șase niveluri, de la A1 la C2, prin care cadrele didactice pot parcurge un traseu de creștere a abilităților digitale.

• Adoptarea Cadrului național de competențe digitale pentru elevi, un instrument care să sprijine cadrele didactice în activitatea de la clasă, oferindu-le repere clare despre nivelurile de competență pe care copiii trebuie să le dezvolte. Cadrul oferă descriptorii specifici pentru fiecare competență și nivelurile de performanță așteptate și se bazează pe standardele DigCompRo (Cadrul național pentru dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor - RO) și DigComp 2.2 (Cadrul European de Competențe Digitale pentru Cetățeni - EU), asigurând alinierea la cele mai bune practici globale.

Abordarea este una comprehensivă, acoperind șase arii principale de competență, astfel:

(1) utilizarea dispozitivelor digitale

(2) alfabetizarea informațională

(3) comunicare și colaborare digitală

(4) crearea de conținut digital și aspecte de proprietate intelectuală

(5) siguranța cibernetică

(6) utilizarea responsabilă și etică a tehnologiei.

Prin acest cadru, Ministerul Educației își propune să reducă reticența față de noile tehnologii, să stimuleze atitudini critice constructive și să pregătească elevii pentru provocările viitoare, incluzând totodată indicatori pentru urmărirea progresului implementării.

Raportul național va fi publicat de specialiștii Universității din București  la o dată ulterioară, anunțată public.

Raportul Internațional (EN) ICILS 2023 poate fi consultat ► aici. 

Ministrul Educației, Ligia Deca, și Ministrul Culturii, Raluca Turcan, au semnat un protocol de colaborare în vederea susținerii activităților, a proiectelor și a inițiativelor pentru promovarea educației culturale.

Printre obiectivele principale ale proiectului se numără:

• valorizarea patrimoniului cultural național și a formelor de expresie culturală în rândul copiilor și al tinerilor;

• asigurarea cadrului necesar pentru colaborarea între instituțiile publice de cultură și unitățile de învățământ;

• susținerea dezvoltării unui set de atitudini civice, care să permită tinerilor folosirea educației culturale ca resursă, instrument și context de învățare complementar educației formale.

Totodată, un obiectiv central al colaborării îl reprezintă organizarea unor programe de formare continuă adresate cadrelor didactice, care să le permită acestora dezvoltarea de competențe în vederea valorificării educației culturale și a instituțiilor de cultură drept contexte de învățare complementare celor organizate în cadrul unităților de învățământ. De altfel, se vor întreprinde demersuri pentru ca în cadrul stagiilor de practică pedagogică, atât la nivel de licență, cât și la nivel de master/postdoctorat, să fie introduse activități de practică pedagogică organizate cu implicarea instituțiilor publice de cultură (muzee, teatre, opere, biblioteci etc.).

Ligia Deca, Ministrul Educației:

„Acest parteneriat este o confirmare a angajamentului de a valoriza cultura în context educațional. Activitățile pe care le vom desfășura vor reprezenta o punte între cunoaștere și moștenirea culturală, menită să ofere tinerilor posibilitatea de a face față provocărilor globale, de a milita pentru coeziune socială și pentru promovarea identității și a valorilor naționale.”

Raluca Turcan, Ministrul Culturii:

„Instituțiile publice de cultură sunt vizitate și accesate la un nivel sub-optimal, iar unul dintre motive este lipsa unei educații în acest sens, a unei educații culturale. Acest protocol își propune să apropie instituțiile culturale de instituțiile de învățământ, contribuind la creșterea interesului pentru cultură în general și a publicului de mâine, în special. Pe de o parte, protocolul își propune să accesibilizeze instituțiile de cultură pentru toate tipurile de public, prin formarea angajaților din sectorul cultural în direcția educației culturale și prin realizarea de produse și proiecte de educație culturală. Pe de o altă parte, protocolul oferă premisele formării cadrelor didactice în direcția educației culturale, astfel încât acestea să utilizeze cultura și instituțiile de cultură ca instrumente în educația formală. Nu în ultimul rând, acest protocol reprezintă baza unei viitoare politici publice de educație culturală.”

BIROUL DE PRESĂ

Strategia națională pentru susținerea părinților (SNSP), inițiată de Ministerul Educației, a fost aprobată astăzi, 30 octombrie 2024, în ședință de Guvern.

Strategia stabilește măsuri, rezultate așteptate și responsabili pentru informarea, consilierea, asistența și sprijinul material al părinților, în vederea asigurării celor mai bune condiții pentru creșterea, îngrijirea și educarea copiilor și este elaborată împreună cu Ministerul Sănătății, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Documentul include acțiuni concrete pentru sprijinul părinților, precum:

• investigarea nevoilor, a provocărilor și a așteptărilor părinților printr-o analiză de nevoi specifice;

• elaborarea de ghiduri, metodologii, instrumente de lucru și resurse de învățare, inclusiv digitale;

• organizarea de programe de formare pentru persoanele implicate în servicii de informare, consiliere și asistență a părinților;

• organizarea de cursuri pentru părinți, incluzând tematici precum: relația părinte-copil, abuzuri, trafic de persoane; prevenția violenței domestice; elemente de nutriție;

• extinderea unei platforme naționale online pentru monitorizarea și raportarea activităților de sprijin parental;

• constituirea unor  structuri executive la nivel județean și local și realizarea unui mecanism de colaborare integrat - protecție socială, educație, sănătate;

• încheierea, de către furnizorii de servicii de sprijin parental, de parteneriate/convenții cu instituții, organizații non-profit pentru a utiliza spațiile și echipamentele existente;

• crearea unei Rețele Naționale pentru Sprijinul Părinților care să ofere sfaturi pentru părinți, acces la resurse educaționale, forumuri de discuție;

• facilitarea accesului părinților cu copii cu dizabilități/CES, precum și cu boli cronice/ maligne la resurse și servicii specifice, inclusiv sprijin psihoemoțional;

• organizarea și derularea de programe integrate de susținere parentală, în vederea susținerii consilierii și orientării socioprofesionale a copiilor, inclusiv pentru informarea elevilor de clasa a VIII-a și a părinților acestora;

• furnizarea de sprijin psihologic, financiar și moral, asistență medicală specifică în cabinetele școlare și cele specializate pentru mamele și gravidele  minore, participare la cursuri online, posibilitatea amânării examenelor, sprijin oferit de către un mediator școlar, după caz;

• crearea  unei baze  de date despre furnizorii de formare, programe, formatori și specialiști în susținerea părinților.

Pentru implementarea strategiei vor fi folosite surse diverse de finanțare: fonduri externe nerambursabile din Programele Politicii de Coeziune 2021 - 2027, fonduri SEE (Spațiul Economic European), bugetul de stat, bugete locale, fonduri proprii ale organizațiilor neguvernamentale și ale agenților economici, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și finanțări rambursabile.

Prin Programul Educație și Ocupare (PEO) vor fi finanțate activități în școli de tip consiliere și orientare școlară mediere/consiliere psihologică, dar și alte forme de susținere parentală. De asemenea, intervențiile și activitățile de prevenire a problemelor întâmpinate de părinți în creșterea și educarea copiilor/adolescenților vor fi susținute de furnizorii de servicii parentale.

Ministrul Educației, Ligia Deca:

„Este esențial să fim alături de părinți. Profesorii, medicii, asistenții sociali trebuie să colaboreze pentru binele familiilor. Acest lucru va avea un impact pozitiv semnificativ asupra dezvoltării și reușitei copiilor atât în școală, cât și ca adulți! Strategia națională pentru susținerea părinților ne arată care sunt direcțiile în care trebuie să acționăm în următorii ani și mizez pe colaborarea strânsă între instituțiile implicate pentru punerea în aplicare a tuturor acțiunilor pe care ea le cuprinde. Doar prin colaborare vom putea fi un sprijin real pentru părinți, în beneficiul copiilor noștri.”

Strategia națională pentru susținerea părinților (SNSP) vizează perioada 2024 - 2030.  

BIROUL DE PRESĂ

În conformitate cu prevederile Legii învățământului preuniversitar, au fost transmise pentru avizare interministerială proiectele de acte normative pentru înființarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare și reînființarea Institutului de Științe ale Educației, în urma desființării Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație.

Atribuțiile principale ale Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) sunt coordonarea elaborării și revizuirea periodică a curriculumului național, precum și coordonarea sistemului național de evaluare și examinare în învățământul preuniversitar. În plus, CNCE îndeplinește următoarele atribuții noi:

• Coordonarea științifică a elaborării și revizuirii periodice a componentelor curriculumului național pentru învățământul preuniversitar special și special integrat, precum și pentru programul „A doua șansă”.

• Coordonarea științifică a sistemului național de evaluare și examinare pentru învățământul preuniversitar special și special integrat, inclusiv pentru programul „A doua șansă”.

• Coordonarea evaluării manualelor pentru elevi, manualelor pentru cadrele didactice și a auxiliarelor didactice destinate învățământului preuniversitar special și special integrat, inclusiv pentru învățământul tehnologic și programul „A doua șansă”.

• Gestionarea Platformelor dedicate Raportului descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor cognitive și socio-emoționale ale copilului la finalul grupei mari a grădiniței, Raportului descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică și la formarea competențelor socio-emoționale și cognitive, cu centrare pe abilitățile de citit, scris și calcul matematic ale elevului  la finalul clasei I;

• Realizarea și administrarea băncii de instrumente de evaluare având funcție orientativă pentru evaluare.

• Stabilirea standardelor de alfabetizare funcțională și gestionarea Platformei naționale de alfabetizare funcțională.

• Sprijinirea dezvoltării unor programe pentru dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.

Institutul de Științe ale Educației (IȘE) are ca scop realizarea și promovarea studiilor și a cercetărilor care contribuie la înțelegerea proceselor educaționale, având ca obiectiv fundamentarea deciziilor de politici publice în domeniul educației. Suplimentar, IȘE îndeplinește următoarele atribuții:

• Participarea la realizarea de studii și cercetări naționale și internaționale;

• Elaborarea de metodologii, analize și studii pentru monitorizarea și evaluarea rezultatelor și impactului strategiilor naționale și politicilor publice;

• Monitorizarea și evaluarea implementării programelor și proiectelor relevante pentru domeniul educației;

• Contribuie la diseminarea rezultatelor cercetării științifice în rândul cadrelor didactice;

• Realizarea programelor de formare continuă pentru cadre didactice, experți și personal de conducere din învățământul preuniversitar și universitar;

• Acordarea de asistență de specialitate unităților de învățământ preuniversitar și universitar pentru realizarea studiilor și cercetărilor sau implementarea proiectelor;

• Editarea publicațiilor de specialitate, inclusiv reviste, volume, cărți și rapoarte de cercetare în domeniul educației.

Ministrul Educației, Ligia Deca:

„Continuăm reforma în educație. Actualul Centru Național de Politici și Evaluare în Educație reunește două structuri cu activități total diferite: Unitatea de Cercetare în Educație, cu atribuții în realizarea și promovarea de studii și cercetări pentru fundamentarea deciziilor de politici publice în educație, și Direcția Curriculum, Evaluări și Examene, cu atribuții în dezvoltarea de curriculum și evaluarea în educație. Înființarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare și reînființarea Institutului de Științe ale Educației sunt, așadar, un răspuns firesc la necesitatea unei abordări instituționale diferite, în raport cu specificul activității fiecărei entități. Recunoaștem, pe de o parte, importanța activităților de cercetare în educație, și, pe de altă parte, a celor de dezvoltare a unui curriculum care să răspundă nevoilor actuale ale societății, însoțit de un proces de evaluare racordat la standardele internaționale”.

Menționăm și faptul că IȘE este și unul dintre centrele la nivel național pentru evaluările internaționale ale elevilor și ale cadrelor didactice, realizate în colaborare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și alte organizații internaționale.

BIROUL DE PRESĂ