Comunicări de presă ME

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a participat recent la evenimentele Danube Rectors’ Conference (DRC), organizate la Universitatea din Tuzla (Bosnia și Herțegovina). Tema principală a acestora a vizat inteligența artificială în sistemele de educație. După salutul gazdelor academice și al autorităților locale (premierul și ministrul educației din canton), ministrul Daniel David a punctat în intervenția sa rolul societății bazate pe cunoaștere și amenințările la adresa acesteia (ex.: pseudoștiința), respectiv rolul României în a 32-a infrastructură strategică europeană Danubius - ERIC.

În raport cu tema conferinței, poziția ministrului a fost, în sinteză, că inteligența artificială este aici să rămână și să se dezvolte, așa că trebuie să fim parte din această revoluție, cu atenție la siguranța oamenilor, eficiență (incluzând „cost-effectiveness”), acceptabilitate socială și etică. La propunerea profesorului Daniel David, președintele în exercițiu al DRC, adunarea generală a votat ca mandatul de președinte al DRC să fie preluat de la începutul anului 2026 de către rectorul Stefan Koch (Universitatea din Linz), iar în echipa de conducere să intre, ca vicepreședinte, și rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea.

Ulterior, ministrul Daniel David a participat la ceremonia Danubius Awards 2025, desfășurată în cadrul conferinței DRC și susținută de ministerul austriac al științei prin Institute for the Danube Region and Central Europe (IDM). În cadrul acestui eveniment, după intervenția ministrului austriac (online) și a directorului IDM, ministrul român a vorbit din nou despre rolul societății bazate pe cunoaștere, provocările care stau în fața acesteia, în această perioadă a unei noi revoluții industriale și a emancipării oamenilor în raport cu instituțiile sociale, încurajând câștigătorii să fie „soldați” ai științei împotriva pseudoștiinței pe frontul cunoașterii. De asemenea, ministrul a reiterat rolul Danubius - ERIC în știința europeană, încurajând exploatarea științifică a acesteia. Premiul Danubius Young Scientist Award a fost câștigat din partea României de către cercetătoarea Lavinia Călinoiu Mureșan, de la USAMV Cluj-Napoca (pentru celelalte premii, vezi site-ul IDM).

La revenirea în țară, ministrul a salutat lucrările Consorțiului Universitaria desfășurate la Universitatea din Craiova - consorțiu care reunește cele mai multe universități istorice și comprehensive de referință ale țării -, vorbind despre (1) planurile pe termen scurt (deblocarea posturilor/completarea burselor studențești prin fonduri europene/bugetul pe anul 2026), mediu (ex.: nivelul de salarizare prin grila unitară, PNRR) și lung (Pactul pentru Deceniul Educației și Cercetării), precum și despre (2) unele reforme sistemice în baza Raportului QX (ex.: misiunea universităților, reașezarea arhitecturii sistemului național de CDI). Ministrul a punctat că sistemul de educație-cercetare a ieșit din furtuna fiscal-bugetară, pe alocuri mai întărit, iar prin Raportul QX știm ce trebuie să mai întărim și ce direcție trebuie să urmăm, ca exemplu arătând că, dacă reușim să ne redefinim adecvat arhitecturile academice, mecanismele moderne se vor implementa în mod natural. 

Având în vedere informațiile apărute în spațiul public privind premierea elevilor sportivi, Ministerul Educației și Cercetării face precizarea că, pentru asigurarea predictibilității, modalitatea de premiere a acestora nu a fost modificată față de anii trecuți. La fel ca în anii precedenți, elevii care au obținut premii la competițiile sportive internaționale vor fi premiați de către Federația Sportului Școlar și Universitar (FSSU), conform prevederilor legale în vigoare. Astfel,  MEC, prin FSSU, va premia elevii medaliați care au făcut parte din delegația înscrisă de FSSU la Gimnaziada U15, elevi selectați de către federațiile sportive naționale din loturile naționale corespondente, conform protocoalelor de colaborare încheiate de FSSU cu federațiile în acest sens.

În perspectivă, în condițiile unei stabilizări financiar-bugetare a țării, Ministerul Educației și Cercetării poate analiza extinderea categoriilor de premii la competițiile internaționale pentru elevi, dar în acest moment acest lucru este imposibil, păstrarea susținerii existente în anii trecuți fiind acum o țintă rațională.

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, s-a întâlnit recent (11 noiembrie), la Chișinău, cu ministrul Educației și Cercetării din Republica Moldova, Dan Perciun, context în care au fost analizate proiectele comune aflate în derulare și demararea unui nou proiect prin care profesori români să susțină programe de învățare a limbii române pentru diverse comunități din Republica Moldova, proiect care va fi supus atenției și în cadrul următoarei întâlniri între premierii celor două țări.

Ulterior, miercuri, 12 noiembrie, ministrul Daniel David a avut o discuție în format videoconferință, cu Yevhen Kudriavets, prim-viceministru al Educației și Științei din Ucraina, privind implementarea măsurilor de reformă educațională din Ucraina, la nivelul ciclului liceal, cu impact asupra învățământului cu predare în limba română. Cei doi interlocutori au agreat constituirea rapidă a unui grup de lucru la nivel tehnic, format din reprezentanți ai celor două ministere, ai autorităților regionale din Ucraina și ai ministerelor de externe din cele două state. Scopul grupului de lucru este elaborarea de propuneri ce vizează asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române la educația în limba maternă, în conformitate cu angajamentele internaționale asumate de Ucraina. Rezultatele activității acestui grup vor fi discutate la nivel de miniștri, în cel mai scurt timp.

„Așa cum am spus în diverse contexte, un ministru român al educației și cercetării trebuie să răspundă prezent și să fie implicat de fiecare dată când comunitățile românești din afara țării îi solicită sprijinul în promovarea limbii și culturii naționale sau în orice problemă care privește sistemul de educație-cercetare”, declară ministrul Educației și Cercetării, Daniel David.

În paralel cu vizitele efectuate în unitățile școlare/instituțiile de învățământ superior, în cadrul cărora discuțiile au fost centrate mai ales în jurul profesorilor și al personalului de conducere (fără a fi ignorați, însă, elevii și studenții), ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a avut, recent, întâlniri și cu ceilalți actori-cheie din ecosistemul de educație.

Astfel, în data 6 noiembrie 2025, ministrul Daniel David a participat la „Conferința părinților” (EDUPART) - Raportul Național al Părinților 2025, iar în data de 7 noiembrie 2025 a transmis (prin intervenție online) un mesaj în cadrul adunării generale a Consiliului Elevilor, desfășurată la Iași.

În ambele contexte, ministrul a insistat că educația modernă formează competențe care se co-creează în ecosisteme cu actori multipli, având în centrul triada elev-profesor-părinte, cu sprijinul întregului personal din domeniu, triadă relaționată cu autorități (naționale/locale) și cu mediul socio-economic (societatea). „În acest proces trebuie să ne coordonăm adecvat, având roluri complementare, nu identice!”, a subliniat ministrul Daniel David. 

De asemenea, ministrul a comunicat faptul că educația a ieșit din furtuna fiscal-bugetară, pe alocuri mai întărită, dar fiind pregătită pentru a se întări sistemic și a se dezvolta strategic pe liniile structurale definite în Raportul QX.

BIROUL DE PRESĂ

România a fost aleasă (cu un număr total de 135 de voturi) membru cu drepturi depline al Consiliului Executiv al UNESCO pentru mandatul 2025 - 2029. Alegerile au avut loc vineri, 7 noiembrie. în cadrul celei de-a 43-a sesiuni a Conferinței Generale UNESCO, desfășurată la Samarkand (Uzbekistan). 

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a anunțat intenția României de a candida pentru această poziție și a solicitat în acest sens sprijinul țărilor membre în reuniunea din 1 noiembrie a Conferinței Generale UNESCO.

Grație acestui succes diplomatic, România revine în Consiliul Executiv al UNESCO după o absență de 14 ani, context în care își reafirmă determinarea de a colabora strâns cu celelalte state membre pentru promovarea dialogului, cunoașterii și cooperării internaționale, în spiritul principiilor UNESCO și al obiectivelor asumate de promovare a multilateralismului și respectare a normelor de drept internațional.

În același timp, după mandatul de Președinte al Conferinței Generale a UNESCO, exercitat de ambasadorul Simona-Mirela Miculescu și încheiat recent cu succes, această alegere reprezintă recunoașterea angajamentului constant al României față de valorile și obiectivele UNESCO în domeniile educației, științei, culturii și comunicării, precum și a respectului de care se bucură țara noastră în această arenă globală.

Mandatul din Consiliul Executiv va permite țării noastre să contribuie direct la implementarea Programului de activități pentru perioada 2026 - 2029 al organizației și la adoptarea deciziilor strategice privind agenda globală a educației, științei, culturii și comunicării. România își propune să pună în valoare bune practici și experiențe relevante, să sprijine consolidarea societății bazate pe cunoaștere, reducerea decalajelor de incluziune digitală, promovarea culturii ca bun public, precum și apărarea libertății de exprimare și a siguranței jurnaliștilor.

Această alegere deschide noi oportunități pentru România, care va putea valorifica experiența acumulată pe plan multicultural, educațional și științific, contribuind activ la formularea și implementarea politicilor UNESCO. Apartenența la Consiliul Executiv va facilita, de asemenea, implicarea României în noi inițiative și proiecte internaționale dedicate unor teme importante precum protejarea patrimoniului cultural, stimularea inovației în educație și știință sau promovarea unei comunicări responsabile și incluzive.

BIROUL DE PRESĂ

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a participat astăzi, 7 noiembrie, la evenimentul de închidere a conferinței dedicate diasporei științifice românești - Smart Diaspora 2025.

Momentul solem a implicat prezentarea poziției Președinției (prin domnul Eugen Tomac), a Parlamentului-Senatului (prin domnul Mircea Abrudean), a Guvernului (prin ministrul Daniel David) și a Academiei Române (prin domnul Ioan-Aurel Pop).

Ministrul Educației și Cercetării a transmis mesajul Premierului României, adăugând, pe lângă mesajul prezentat în deschiderea evenimentului, că, în viziunea sa, un ministru român al educației și cercetării trebuie să fie disponibil și să se simtă responsabil pentru orice român, de oriunde din această lume, care are nevoie de implicarea ministrului responsabil de educație și de știință (cercetare). 

Programul se adresează tuturor unităților de învățământ liceal - de stat, particulare sau confesionale, cu condiția ca acestea să funcționeze la forma de învățământ cu frecvență zi, inclusiv cele care oferă predare în limbile minorităților naționale, clase cu studiu intensiv sau bilingv, unități care funcționează în baza unor acorduri guvernamentale, unități de învățământ liceal special și cele care implementează diverse alternative educaționale.

Intervențiile pilot pot fi adoptate și adaptate pentru toate filierele, profilurile și specializările/calificările profesionale existente în cadrul unei unități de învățământ sau pentru o parte selectată a acestora, inclusiv o parte selectată a claselor cu același profil sau aceeași specializare/calificare profesională.

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, afirmă:

„Facem un pas important în zona de descentralizare în învățământul preuniversitar și sper să avem cât mai mulți directori care să-și dorească să facă pasul acesta, testând inovații educaționale și noi modele curriculare. Avem planuri-cadru noi deja aprobate, însă dăm școlilor posibilitatea să inoveze și să flexibilizeze mai mult oferta proprie, fiind parte din acest program. Avem nevoie să intrăm în logica «școlii pentru copii», iar această pilotare este una dintre modalitățile prin care putem 1) să dăm sens real școlii, printr-o arhitectură curriculară care să răspundă particularităților copiilor pe care îi are și 2) să avem școli adaptate lumii acesteia, prin flexibilitatea pe care o poate oferi această pilotare.”

Obiectivele programului sunt: 

• pilotarea unui nou model de curriculum național structurat pe opțiuni orizontale echivalente, care urmăresc aceleași finalități ale nivelului de învățământ liceal;

• susținerea unor mecanisme de testare, pilotare și evaluare a intervențiilor curriculare;

• pilotarea unor noi modele de management educațional descentralizat.

Durata minimă a pilotării este 5 ani. 

Termenul-limită de înscriere: 15 ianuarie 2026

Toate propunerile trebuie să respecte drepturile elevilor înmatriculați în respectivele unități-pilot, stabilite prin ROFUIP și Statutul elevului: accesul la educație, evaluare, transfer, participare la evaluări și examene naționale.

Informații privind Programul Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în învățământul liceal de stat, confesional, particular și confesional sunt disponibile ► aici. 

BIROUL DE PRESĂ

Joi, 6 noiembrie 2025, la propunerea Ministerului Educației și Cercetării (MEC), Guvernul României a aprobat mandatul de negociere pentru derularea Programului FLEX - Future Leaders Exchange pentru România/FLEX Abroad în România. Drept urmare, MEC are susținerea Guvernului României pentru derularea acestui program în țara noastră, în anul scolar 2026 - 2027. 

Aceste programe, finanțate și derulate de US State Departament prin American Councils for International Education (ACIE), susțin consolidarea legăturii dintre tinerii din diverse țări și cei americani, precum și promovarea democrației și a relației euroatlantice.

Inițial, partea americană a anunțat suspendarea derulării acestui program, în mai multe țări, la nivel internațional (în principal ca urmare a unor constrângeri bugetare - partea americană acoperind integral finanțarea), context în care Ministerul a solicitat menținerea acestuia în România, răspunsul primit de la ACIE fiind favorabil. În Statele Unite ale Americii, discuțiile de până acum în numele Ministerului au fost derulate de către Ambasada României la Washington. 

În acest context, Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:

„Ca un român și european apropiat de SUA, prin mare parte din formarea profesională și culturală, am ținut să nu suspendăm acest program, ci să-l asumăm în comun, prin cofinanțare, în logica «programului Fullbright», în baza reperelor asumate de MEC și ACIE prin protocolul din 2015. Cred că acest demers aduce beneficii atât țării noastre, cât și SUA, iar în următoarele săptămâni mă voi deplasa în SUA pentru a definitiva și semna actele necesare reluării programului pentru tinerii români și americani. Planificăm să reluăm programul pentru anul școlar 2026 - 2027 și vom discuta, în baza analizei funcționării acestui nou mecanism, modul de continuare în anii următori.”

De la inițierea programului în România (2015), 300 de tineri liceeni români, participanți la program, au desfășurat aproximativ 1.500.000 de ore de voluntariat în comunități din SUA, implicându-se în proiecte de prevenire a abuzului asupra copiilor, crearea de bănci de alimente, activități comunitare și chiar colaborări cu departamente de poliție locale. Din 2024, elevii americani participanți la programul FLEX Abroad în România, prin relațiile pe care le construiesc cu familiile-gazdă din țara noastră, profesorii, colegii și comunitatea locală, devin adevărați ambasadori ai SUA. Pe perioada șederii în România, aceștia își dezvoltă abilitățile de comunicare în limba română, prin intermediul unor cursuri intensive predate de către profesori români, și învață despre cultura, societatea și valorile românești, implicându-se activ în viața comunității locale.

Educația modernă, al cărei rol este de a forma competențe relevante, se co-creează în ecosisteme educaționale complexe, unde la bază avem triada elev-profesor-părinte: aceasta funcționează într-un cadru mai general, care include autoritățile (locale/naționale) și mediul socio-economic. Dar „co-crearea” nu înseamnă că avem același rol, ci că rolurile complementare trebuie să interacționeze eficient în beneficiul copiilor și al sistemului educației. Deși, în general, relațiile între acești actori sunt bune, observ în spațiul public prea des și comportamente disfuncționale între acești actori. Știu că presiunea socială (conflicte/polarizări/exprimări și manifestări publice inadecvate/atitudini extremiste) este mare, iar aceasta influențează și școala, dar noi trebuie să fim model pentru societate, și nu invers!

Ministerul a creat contextul legal pentru a preveni și pe cât posibil elimina orice formă de violență sau comportament disfuncțional în cadrul școlii - instrumente complementar-corective recente sunt „butonul roșu” și admiterea sesizărilor anonime - și vă încurajez să implementați acest cadru în fiecare școală, astfel încât fiecare actor al educației să se simtă protejat și să vină cu încredere și plăcere în mediul educațional. Noi monitorizăm atent astfel de fenomene, iar acolo unde trebuie că adăugăm măsuri noi, o vom face cu celeritate, inclusiv pe baza feedbackului primit din partea oamenilor educației.

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene

Aproximativ 1.000 de oameni de știință din țară și din străinătate au participat în Auditoriul Maximum UBB la deschiderea evenimentului dedicat diasporei științifice românești, organizat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), împreună cu Uniunea Universităților Clujene. Evenimentul este inițiat de Ministerul Educației și Cercetării, prin Autoritatea Națională pentru Cercetare și UEFISCDI, sub înaltul patronaj al Președintelui României, cu implicarea Academiei Române.

Inițial a salutat invitații, în calitate de gazdă, prof. univ. dr. Adrian Petrușel, rectorul (inter.) UBB. După intervenția video a președintelui României, au luat cuvântul ministrul Daniel David, Alexandru Andrei (președintele Autorității Naționale pentru Cercetare), Maria Forna (prefectul județului Cluj), Adrian Curaj (directorul UEFISCI) și Dan Perciun (ministrul Educației și Cercetării din Republica Moldova) - mesaj video.

În discursul său, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a insistat pe experiența proprie în mediul academic din străinătate și din țară, arătând că mecanismele academice specifice de calitate prind greu și temporar dacă nu există arhitectura academică adecvată care să le primească. După experiența proprie în construirea unor astfel de arhitecturi științifice la nivel de departament academic și de universitate, ministrul a descris probabil cea mai importantă reformă a mediului științific românesc din ultimii ani, și anume reorganizarea sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare, prin etapa de evaluare (deja demarată), urmată de etapa de reașezare a arhitecturii (anul viitor), astfel încât din toamna anului 2026 să avem o arhitectură academică modernă. Aceasta este formată din universități, institute ale academiilor, institute naționale și din mediul privat, cu misiuni clar definite, coordonate și fără suprapuneri majore și pregătite să asimileze cele mai bune practici științifice internaționale, în acest sens ministrul invitând diaspora să facă parte din procesul propriu-zis, atât în etapa de evaluare, cât și în etapa ulterioară de dezvoltare. Reforma vine în cel mai complicat an pentru țară de după Revoluția din 1989, prin crizele interne politice și economico-financiare interconectate și în contextul altor crize instituționale și conflictuale internaționale, „anul Hidrei”, așa cum l-a numit ministrul (dar, astfel, crizele pot deveni și oportunități de dezvoltare). 

Ulterior au luat cuvântul rectorii tuturor celor șase universități clujene din Uniunea Universităților Clujene (UUC).

Momentele artistice au fost susținute de pianista Anca Silvestru și invitații săi (Geani Brad și Jeremie Brocard), precum și de grupul tradițional „Icoane” condus de prof. univ. dr. Ioan Bocșa.

Activitățile științifice și academice se vor derula până vineri, 7 noiembrie 2025, inclusiv, la evenimentul de închidere anunțându-și prezența alte autorități naționale și locale, precum și Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, participă, în perioada 30 octombrie - 2 noiembrie 2025, în calitate de șef al delegației României, la cea de-a 43-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO (Samarkand / Uzbekistan / 30 octombrie - 13 noiembrie 2025).

În cadrul Declarației Naționale, susținută sâmbătă, 1 noiembrie 2025, ministrul Daniel David a reafirmat angajamentul României de a rămâne ferm dedicată susținerii și promovării agendei UNESCO în toate domeniile de competență: educație, știință, cultură și comunicare. România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizația și cu statele membre, învățând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securității și sustenabilității, și prin candidatura la alegerile pentru Executive Board (noiembrie 2025).

Mesajul a inclus specific și următoarea viziune asupra educației și științei:

1. Societățile moderne sunt societăți bazate pe cunoaștere.

2. Cunoașterea este generată prin cercetare (știință) și este diseminată prin educație și cultură, comunicarea având, de asemenea, un rol fundamental în diseminare.

3. Societățile bazate pe cunoaștere asigură cel mai înalt nivel de bunăstare propriilor cetățeni.

4. Trei vulnerabilități majore amenință astăzi societatea bazată pe cunoaștere (vulnerabilități diagnosticate și abordate curativ și prin Raportul QX):

a. Analfabetismul funcțional permite infiltrarea pseudoștiinței, generând conspirații, abordări extremiste care pun la risc țesutul social și anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potențial mortal al societății bazate pe cunoaștere, un risc de securitate națională. Analfabetismul funcțional trebuie confruntat atât direct (prin procese remediale), cât și indirect (prin procese educațional de calitate).

b. Integrarea „fizic-cyber” și accesibilizarea informațiilor (ex.: prin internet/rețele de socializare), ca aspecte fundamentale ale celei de-a V-a revoluții industriale prin care trece în prezent civilizația noastră, deschid spații atât pentru știință, cât și pentru pseudoștiință. Este important ca știința să fie integrată activ în aceste spații, odată cu blocarea pseudoștiinței, atât prin educației formală, cât și nonformală și informală. Spre exemplu, informațiile devin cunoaștere printr-o corectă analiză critică a acestora, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educației moderne.

c. Oamenii, tot mai emancipați astăzi, așteaptă alt gen de instituții sociale, în care să aibă un rol în co-crearea deciziilor care îi vor viza/afecta. În acest sens, demersul de „citizen science” și abordarea educației-științei în ecosisteme complexe sunt căile de urmat, dar înțelept, fără a reduce rigoarea științei, ci a aduce cetățeanul în cultura șțiinței și fără a anula rolurile educaționale distincte (ex.: elev vs. profesor vs. părinte vs. autorități locale vs. societate).

În cadrul Declarației Naționale, ministrul Daniel David a adresat și felicitări doamnei ambasador Simona-Mirela Miculescu cu ocazia finalizării mandatului la președinția celei de-a 42-a sesiuni a Conferinței Generale - prima femeie diplomat român și a cincea femeie din istoria UNESCO în această poziție - un moment istoric pentru țara noastră în aproape șapte decenii de apartenență la organizație. În mandatul său, Ambasadorul Simona-Mirela Miculescu a pus accent pe consolidarea rolului UNESCO la nivel internațional și a inițiat cel mai amplu program de digitalizare din istoria organizației, dedicat transformării arhivelor UNESCO într-un patrimoniu accesibil global.

În final, ministrul a trecut în revistă principalele situri UNESCO din țară și a salutat și recenta includere a orașului Bistrița în rețeaua de orașe creative UNESCO (domeniul arhitectură).

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, participă, în perioada 30 octombrie - 2 noiembrie 2025, în calitate de șef al delegației României, la cea de-a 43-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO (Samarkand / Uzbekistan / 30 octombrie - 13 noiembrie 2025).

Astăzi, 31 octombrie 2025, ministrul Daniel David a participat la Reuniunea ministerială la nivel înalt UNESCO  - Transforming Tomorrow Today: Ministerial Dialogue on the Skills needed for a Sustainable Future (Samarkand).

Mesajul privind demersurile din țară legate de această temă, în esență, este sintetizat în continuare (sâmbătă, 1 noiembrie 2025, ministrul Daniel David va susține Declarația Națională cu referire la educație-cercetare, acest mesaj urmând să fie, de asemenea, prezentat public).

«Bună ziua tuturor,

Încep prin a spune că, rațional vorbind, viitorul nu este predeterminat, astfel încât cel mai bun mod de a-l prezice este acela de a-l crea în prezent.  Trei lucruri aș puncta în demersurile României în acest sens, care ar putea să fie de interes și la nivel internațional.

1. Cred că trebuie să fim mai atenți la cum discutăm despre ce facem în educație. Abordarea bazată pe dovezi trebuie dusă nu doar în zona politicilor publice și a practicilor educaționale, ci și asupra conceptelor fundamentale. Astfel, unii discută despre competențe, alții despre abilității, multe detaliate apoi în rezultate ale învățării, fără o înțelegere clară a relațiilor dintre acestea (competencies vs. skills). Ca un specialist în psihologie–științe cognitive, cred că focalizarea pe competente, definite printr-o structură triadică în fiecare unitate de învățare, este calea prin care putem avea impact educațional eficient asupra minții și comportamentelor oamenilor. Structura triadică trebuie să conțină obligatoriu, cu ponderi diferite de la un domeniu la altul: (1) cunoștințe declarative (ce știi să spui despre lume - knowing what/knowledge), ca modalitate de a avea sensuri/semnificații sănătoase și ca antidot la pseudoștiință și manipulare, (2) cunoștințe procedurale (ce știi să faci - knowing how/skills), pentru integrare eficientă pe piața muncii și în societate și (3) valori (de ce sunt importante cunoștințele - attitudes). Este de preferat să formăm astfel de structuri triadice în aceeași unitate de învățare. Dacă sunt  formate în unități de învățare diferite, acestea trebuie conectate ulterior în structura triadică pentru a avea relevanță, stabilitate și efect. Greșelile pe care le facem se referă la faptul că exagerăm o componentă sau alta în disprețul specificului domeniului (așa ajungem la prea multă teorie care „nu ne folosește”, prea multă practică care „ne limitează dezvoltarea/explorarea”), inclusiv că adesea ignorăm valorile și/sau că nu reușim să generăm structura triadică, copiii devenind astfel neinteresați de educație, limitați în ceea ce au dobândit, mulți ajungând ușor chiar într-o zona de analfabetism funcțional.

2. Trăim astăzi în a V-a revoluție industrială, caracterizată de integrarea fizic-cyber și de accesibilitatea informațiilor, mai ales prin intermediul internetului. Informațiile se află astăzi la un click de buton! Dar informațiile devin cunoaștere doar prelucrate critic de mintea umană. Așadar, gândirea critică devine un mecanism transversal fundamental al educației moderne. În plus, acum este important ca în cadrul competențelor formate să nu avem doar cunoștințe, ci și modalitatea științifică de generare a lor. Acesta este un model dominant mai ales în învățământul superior (educație prin cercetare-știință), dar trebuie treptat adaptat în forme adecvate și la nivelul învățământului preuniversitar. În acest fel, când pseudoștiința va spune că A este adevărat, omul educat nu va spune doar că este greșit și că B este adevărat, ci va ști și va explica de ce.

3. În fine, la întrebarea ce competențe ne vor ajuta pentru viitor, cred că demersul european focalizat pe cele opt competențe-cheie este unul adecvat pentru a face față unui viitor complex. Deși competențele de limbă și de numerație sunt fundamentale, în primii ani de școală trebuie dezvoltare toate cele opt competențe-cheie, specializările urmând să vină ulterior (ex.: prin demersuri vocaționale de la nivel de gimnaziu, specializările de la nivel de liceu și continuarea specializărilor în învățământul superior).

Așadar, în concluzie, viitorul se prezice cel mai bine creându-l în prezent, accentuând abordarea bazată pe dovezi, interacțiunea educație-știință și flexibilitatea și diversitatea competențelor.»

Ministrul Educației și Cercetării din România, prof. univ. dr. psih. Daniel David, își exprimă preocuparea față de recentele informații publicate în mass-media cu privire la implementarea măsurilor de reformă educațională din Ucraina, la nivelul ciclului liceal, cu impact asupra învățământului cu predare în limba română din regiunea Cernăuți.

În acest context, pentru a avea acces direct la informațiile corecte și pentru a înțelege contextul reformei, ministrul Daniel David a adresat o scrisoare omologului ucrainean, insistând asupra importanței luării în considerare a solicitărilor legitime formulate de reprezentanții minorității românești, precum și asupra necesității respectării drepturilor persoanelor aparținând minorității române la educația în limba maternă, în conformitate cu angajamentele internaționale asumate de Ucraina.

Ministrul român al Educației și Cercetării a propus organizarea unor consultări între cele două instituții, afirmându-și disponibilitatea de a prezenta experiența și practica României în ceea ce privește învățământul în limba minorităților naționale, practică larg apreciată în plan internațional.

Ministerul Educației și Cercetării din România înțelege dificultățile legate de reformarea unui sistem bugetar mare pentru a-l ancora dinamic în modernitate, dar este important ca deciziile luate la nivel local, regional sau național să nu afecteze exercițiul dreptului la educație al etnicilor români din Ucraina care doresc să studieze în limba maternă.

„Dorim să promovăm un dialog constructiv cu autoritățile ucrainene. Experiența Ministerului Educației și Cercetării arată că doar soluțiile bazate pe dialog, consultare publică și respect față de nevoile fiecărei comunități determină succesul oricărui proces de reformă educațională”, a declarat ministrul Educației și Cercetării din România, prof. univ. dr. psih. Daniel David.

BIROUL DE PRESĂ

La invitația elevilor din «Centrul de Jurnalism», ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a vizitat astăzi, 28 octombrie, Liceul „Danubius” din Călărași.

Aici a discutat cu elevii din «Centrul de Jurnalism» și a participat ca invitat la podcastul pe care aceștia îl realizează - În banca din spate, răspunzând unei serii de întrebări relevante pentru mediul educațional românesc.

Ulterior, a analizat, împreună cu conducerea liceului, implementarea unor proiecte europene (mai ales din cadrul PNRR) în cadrul instituției de învățământ și a discutat despre reformele necesare în domeniu.

În acest context, ministrul Daniel David a declarat:

„Am acceptat cu plăcere și curiozitate  invitația elevilor, fiind impresionat de realizările lor din cadrul «Centrului de Jurnalism». Am apreciat eleganța, dar și seriozitatea întrebărilor - unele foarte dificile în condițiile crizei fiscal-bugetare și ale reformelor necesare în domeniu -, așa cum trebuie să fie într-o dezbatere oamenii educației. De asemenea, am fost plăcut surprins de mediul educațional în care își desfășoară activitatea și de managementul acestuia, mediu susținut de implementarea eficientă a mai multor proiecte europene.”

Vineri, 24 octombrie 2025, Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași a găzduit ceremonia aniversară dedicată împlinirii a 165 de ani de la înființarea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași (UNAGE).

„Nu am reușit să fiu prezent fizic la Iași, având angajate de mai mult  timp alte acțiuni culturale și educaționale în țară, însă gândul meu a fost și la acest eveniment și am transmis un mesaj online. Vreau însă să marchez acest eveniment și prin comunicatul oficial al ministerului, pentru a spune explicit că aceste două instituții academice sunt repere pentru mediul academic și cultural românesc și că mă bucur că au știut să-și transforme istoria în excelența prezentului. Așadar, le mulțumesc pentru ceea ce fac pentru educație și pentru țară!”, declară ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David. 

Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) a publicat, săptămâna trecută, rezultatele Proiectului European de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri (ESPAD), realizat în anul 2024, în 37 de state, inclusiv România.

Principalele date referitoare la consum și tipuri de consum în România, conform raportului publicat:

• Consumul de droguri ilicite: 6% dintre elevi au declarat că au consumat cel puțin o dată o substanță ilicită (13% la nivel european), cel mai frecvent canabis. Intervievații consideră că substanța cea mai ușor de procurat rămâne canabisul (26% la nivel european, 14% în România), pe locul doi se află cocaina (13% la nivel european, 9,7% în România), iar pe locul trei se află tranchilizantele fără prescripție medicală (19% media europeană, 8,8% în România);

• Consumul de alcool: 81% dintre adolescenții români au recunoscut că au consumat (media UE este 73%);

• Consumul de țigări: 26% dintre adolescenții români fumează -  locul 4 în Europa (media UE este 18%);

• Jocuri de noroc: 25% dintre elevi au participat la jocuri de noroc pentru bani în ultimele 12 luni, comparativ cu media UE de 23%;

• Dependența digitală: 53% - tinerii români (comparativ cu 47% - media UE).

Comparativ cu rezultatele din 2019 ale studiului, se observă în România o stabilizare a nivelului consumului de alcool și tutun, o scădere ușoară a consumului de droguri ilicite, precum și o creștere a implicării în jocuri de noroc online. De asemenea, România se remarcă printr-o percepție ridicată a ușurinței de acces la alcool și țigări. Deși consumul de canabis scade, constatăm că riscul de consum nu dispare, ci asistăm mai degrabă la o schimbare a preferințelor de consum/înlocuire cu alte forme de consum și comportamente asociate.

În acest context, ministrul educației și cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:

„Ministerul înțelege urgența implementării de acțiuni concrete, cuprinse și în Raportul QX sub reforma transversală «Toleranță zero pentru violență și consumul de droguri!». Pentru eficiență, am încercat să organizez miile de activități anuale existente în școli într-o arhitectură intervențională cu trei componente coordonate: (1) înțelegerea și controlul fenomenului în afara școlii (în colaborare strânsă cu Ministerul de Interne, autorități locale și părinți); (2) conștientizare, prevenție și tratament în cadrul școlii și (3) tratament de specialitate și în afara școlii. Dintre cele mai importante acțiuni specifice aflate în implementare, care susțin cele 3 componente, iată câteva:

1. Dezvoltarea programelor educaționale de prevenire a factorilor de risc în școli, cu accent pe acțiuni de impact, nu doar pe campanii de conștientizare;

2. Promovarea și finanțarea de proiecte specifice care să construiască o cultură organizațională, exprimată în valori și regulamente interne bine cunoscute de toți actorii, opusă fenomenelor de violență și consum de droguri, cu includerea acestor teme în săptămâna «Școala altfel!»;

3. Includerea temelor privind combaterea violenței și a consumului de droguri în orele curriculare de orientare și consiliere (la toate ciclurile) și în noile discipline propuse pentru liceu, și anume «Stilul de viață sănătos» și «Autoreglarea psihologică»;

4. Consolidarea parteneriatelor cu autoritățile centrale și locale, precum și cu organizațiile societății civile cu rol în implementarea și monitorizarea programelor de intervenție pentru sănătate și promovarea unui stil de viață echilibrat, în interiorul și în afara școlii. Un exemplu concret în acest sens sunt cele două ghiduri metodologice de intervenție pentru prevenirea adicțiilor, lansate de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Aceste materialele sunt destinate cadrelor didactice și conțin informații specializate aplicabile atât copiilor, cât și părinților;

5. Prin structurile subordonate de la nivel local și județean, ne vom asigura de implementarea unor măsuri concrete în confruntarea cu abuzul de substanțe și riscul dependențelor.”

Utilizarea datelor științifice, precum cele din raportul ESPAD și alte rapoarte relevante, sunt fundamentale pentru elaborarea, monitorizarea și adaptarea de politici publice eficiente și de impact, inclusiv Ghiduri de acțiune, în noua logică asumată de minister de educație bazată pe dovezi (validată științific).

Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2024 în 37 de state din Europa, pe un eșantion de 113.882 de persoane în vârstă de 15, respectiv 16 ani. În România datele au fost colectate în perioada 19 aprilie - 12 iunie 2024, cu participarea a 8.543 de elevi din toate județele. Chestionarele au fost anonime. Raportul complet ESPAD 2024 poate fi consultat ► aici.

Ministerul Educației și Cercetării informează că înscrierile în cadrul programului „Matematică Remedial”, destinat sprijinirii profesorilor și elevilor de gimnaziu pentru recuperarea competențelor fundamentale la matematică, sunt deschise până vineri, 31 octombrie 2025, ora 17:00.

În perioada 15 - 25 septembrie 2025, au avut loc 8 webinarii de informare pentru profesori și directori de școli, câte unul pentru fiecare regiune. Webinariile au fost popularizate prin adrese ale Ministerului Educației și Cercetării către toate inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București și s-au axat pe următoarele teme:

• importanța programului pentru reducerea decalajelor de învățare la matematică;

• prioritatea sprijinirii școlilor beneficiare PNRAS în anul școlar 2025 - 2026;

• contextul și fundamentarea programului, structurat și scalabil pentru sprijin remedial la matematică;

• principiile educației remediale și legătura cu abordarea Teaching at the Right Level (TaRL);

• fundamentarea construcției materialelor pentru programul „Matematică Remedial” pe baza curriculumului național;

• funcționalitățile platformei digitale urmate de o demonstrație practică, respectiv detalii privind înscrierea în program.

Programul, dezvoltat cu sprijinul Băncii Mondiale, în cadrul componentei de asistență tehnică pentru redresarea educației (finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență / PNRR), oferă gratuit școlilor un pachet digital complet de resurse remediale, care poate fi utilizat în activități desfășurate cu elevii aflați în dificultate de învățare. Programul „Matematică Remedial” este destinat profesorilor de matematică, în special celor care au elevi în clasa a VIII-a, și include două componente principale:

(1) un modul online asincron pentru activități remediale la matematică desfășurate în clasă cu elevii (45 de ore), structurat în 10 unități de învățare, acoperind 30 de săptămâni școlare, în concordanță cu programa școlară;

(2) un modul de formare pentru profesori (20 de ore), compus din două unități resursă care abordează practicile pedagogice esențiale pentru educația remedială și integrarea Inteligenței Artificiale și a tehnologiei digitale în predarea matematicii.

Platforma programului „Matematică Remedial” este livrată sub forma unui container digital, instalat local pe infrastructura informatică a fiecărei unități școlare participante. Acest format asigură accesul complet la toate resursele, fără a depinde de conexiunea la internet în timpul desfășurării activităților la clasă. Containerul digital funcționează exclusiv în rețeaua internă a școlii, garantând securitatea datelor și disponibilitatea permanentă a materialelor. Programul „Matematică Remedial” este conceput ca un asistent digital pentru profesori, integrând lecții interactive, fișe de teorie și exersare, materiale video, teste de evaluare inițială și finală, precum și o secțiune dedicată cadrelor didactice, axată pe metode de predare-învățare-evaluare remedială și utilizarea tehnologiei și a inteligenței artificiale în educație.

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:

„Analfabetismul funcțional este o tară a sistemului educațional românesc, generând un risc de securitate națională. Într-adevăr, analfabetismul funcțional este considerat astăzi pe scară largă ca virusul potențial mortal al democrației și al civilizației moderne. Ca ministru, în confruntarea lui am angajat două strategii sistemice: (1) creșterea calității actului educațional (ex.: curriculum modern, creșterea accesului copiilor la activități cu personal didactic calificat, utilizarea Edulib, metode de predare eficiente etc. - inclusiv schimbarea logicii de evaluare în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, pentru a fi mai inclusivă și mai relevantă) și (2) programe remediale - 2 ore pe săptămână la nivel primar și 25% din timpul alocat fiecărei discipline la nivel gimnazial și liceal. Dar până când aceste modificări sistemice vor deveni bune practici, acestea trebuie susținute de proiecte majore, cu caracter general sau, așa cum este acesta, cu caracter mai specific (important și fundamental pentru evaluarea națională - matematică). Fără a fi exclusiv, programul funcționează și ca platformă complementară a actului educațional pentru copiii din mediile socio-economice afectate de analfabetismul funcțional. Așadar, vă încurajez să participați în număr cât mai mare pentru a putea înfrânge împreună analfabetismul funcțional, un periculos factor de risc pentru țara noastră!”

La finalul anului școlar 2025 - 2026, sub coordonarea Centrului Național de Evaluare și Examinare (CNEE), va fi realizată o analiză de impact, completând datele obținute prin utilizarea resurselor în școli din toate județele țării. Astfel, vor fi obținute date relevante pentru extinderea ulterioară a programului la nivel național.

Până în prezent, s-au înscris 687 de școli din întreaga țară, majoritatea din cadrul Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), la nivelul cărora 1.576 de profesori de matematică și-au exprimat interesul de a utiliza pachetul digital „Matematică Remedial”.

Școlile interesate, în special cele din PNRAS, se pot înscrie până la 31 octombrie 2025, ora 17:00 completând formularul de înscriere „Matematică Remedial”.

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr, psih. Daniel David, a efectuat o serie de vizite în țară, obiectivele urmărite fiind analiza modului de implementare a proiectelor europene (cu accent pe PNRR), discutarea efectelor avute de măsurile fiscal-bugetare și planificarea noilor reforme și ale dezvoltărilor necesare în noul an.

Vizita a inclus Școala Gimnazială „Constantin Brâncoveanu” din Baciu (jud. Cluj), Școala Gimnazială Românași (jud. Sălaj) și Școala Gimnazială „Viorel Sălăgean” din Beltiug (jud. Satu Mare).

În acest context, ministrul Daniel David a declarat:

„Am ales acum mediul rural, deoarece aici trebuie reașezate mai repede noile paradigme educaționale, pentru a crește atât eficiența educației și a reduce discrepanța față de urbanul mare, cât și bunăstarea elevilor și oamenilor educației. Am găsit școli modernizate cu fonduri europene, implementarea cu succes a Programului «Masa sănătoasă», mulți elevi fericiți, oameni dedicați școlii, atât din educație, cât și din autoritățile locale, și am discutat nevoile lor specifice  de dezvoltare și în contextul unor reforme preconizate în Raportul QX. Renegocierea PNRR a salvat aproximativ 1 miliard de euro pentru educație, dar acum este important să ne asigurăm că toate proiectele se implementează până în luna august a anului viitor. De asemenea, după ieșirea cu bine din furtuna fiscal-bugetară - cu asigurarea salariilor/burselor până la sfârșitul anului -  acum este momentul să ne echilibrăm și să revenim, începând de anul viitor, la o logică de dezvoltare pe linia reformelor din Raportul QX." 

La invitația autorităților locale, ministrul Daniel David a participat, împreună cu comunitatea locală și școlară din zonă, și la evenimentul care a marcat 655 de ani de atestare documentare a localității Chilia (Țara Codrului), ocazie cu care au fost relansate mai multe volume monografice despre localitate. 

Ministerul Educației și Cercetării salută aprobarea de către Comisia Europeană, astăzi, 22.10.2025, a PNRR-ului renegociat pentru țara noastră.

Pentru educație și cercetare, această decizie înseamnă investiții care contribuie la modernizarea paradigmatică a celor două domenii.

Anul universitar 2025 - 2026 marchează reluarea studiilor în programele de licență cu dublă specializare, atât în specialitate, cât și didactică, după mai mulți ani de întrerupere, prima generație de studenți fiind admisă în sesiunile acestui an.

Procesul Bologna a demarat în anii ’90, Declarația fiind semnată în 1999 la Bologna, cu angajamentul constituirii Spațiului European al Învățământului Superior (SEÎS) până în 2010, lucru confirmat de conferința de la Budapesta/Viena (2010). Principalele angajamente asumate în cadrul Procesului Bologna se referă la compatibilizarea studiilor universitare în  țări membre ale SEÎS și  relaționarea mai strânsă cu piața muncii/societatea, focalizarea fiind inițial pe organizarea ciclurilor de studiu, credite transferabile, suplimentul la diplomă, recunoașterea diplomelor și asigurarea calității, precum și stimularea mobilităților academice și întărirea dimensiunii europene a învățământului superior.  

Ulterior, educația europeană a intrat în ceea ce unii experți numesc metaforic reforma Bologna 2.0, care dinamizează și adaptează realizările primei perioade și explorează aspecte suplimentare axate pe alianțe universitare europene, implementarea cât mai unitară și relevantă a cadrului național al calificărilor prin raportare la rezultatele învățării, microcredențiale/microcertificări, relația educație formală-nonformală-informală și învățarea pe parcursul vieții, specializări integrate (ex.: dubla specializare) etc. Un rol important aici este și relația SEÎS cu Aria Europeană a Cercetării.

În acest context, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:

„Ca rector am susținut în Legea 199/2023 și prin demersurile UBB elemente europene care se subsumează la ceea ce unii numesc «Reforma Bologna 2.0» și mă bucur că în calitate de ministru am inițiat și/sau am aprobat câteva din acestea (unele au fost deja inițiate pe parcursul anilor 2023 - 2024, iar altele urmează). Spre exemplu, în cazul specific al dublelor specializări, atât în specialitate, cât și didactice, după diverse analize și dezbateri, am susținut acest demers, inclusiv prin propunerile UBB, cunoscând eficiența structurii «major + minor» din sistemul american, care în demersul legislativ din țară a devenit «specializare principală + specializare secundară». Mă uit acum cu plăcere că avem primele generații care încep anul universitar 2025 - 2026 în această structură, ceea ce le va spori șansele de integrare în piața muncii, dar va ajuta și integrarea lor în învățământul preuniversitar prin arii curriculare mai largi, crescând astfel și accesul copiilor la cadre didactice calificate. Din discuțiile preliminare avute cu cei implicați am înțeles că a existat interes din partea studenților pentru aceste programe și că startul a fost mai mult decât încurajator.”

Prof. univ. dr. Valentin Năvrăpescu și prof. univ. dr. Cristina Ghițulică afirmă:

„ARACIS va continua să sprijine instituțiile de învățământ superior în procesul de implementare a programelor cu dublă specializare, precum și a altor forme de pregătire universitară flexibilă, asigurând o abordare coerentă, bazată pe calitatea educației și pe nevoile de formare ale viitorilor specialiști, inclusiv profesori, dar și pe cerințele pieței muncii, aflate într-o continuă dinamică.”

Pentru lista programelor aprobate cu dublă specializare pentru anul universitar 2025 - 2026, vezi Hotărârea de Guvern nr. 645/2025. Ca exemple recente de programe propuse, vezi ordinele de ministru nr. 6.634/2024 și nr. 3.575/2025 pentru înfiinţarea programelor de studii universitare de licenţă cu dublă specializare şi aprobarea Listei programelor de studii universitare de licenţă cu dublă specializare, cu modificările și completările ulterioare.