Comunicări de presă ME

În ședința de Guvern de astăzi, 16 aprilie, a fost aprobată Ordonanța de urgență pentru modificarea Legii  nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și luarea unor măsuri în domeniul educației.

Prin aprobarea acestui proiect inițiat de Ministerul Educației și Cercetării se asigură cadrul legal pentru deblocarea concursurilor de ocupare a posturilor didactice de predare din învățământul preuniversitar de stat, a posturilor de asistent universitar și a promovărilor din instituțiile de învățământ superior.

Context

În sistemul național de învățământ preuniversitar sunt mai multe modalități de angajare a personalului didactic de predare: cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, pe durata de viabilitate a postului, pe perioadă determinată de cel mult un an școlar sau în regim de plata cu ora. 

Necesitatea adoptării acestei ordonanțe de urgență este dată de faptul că pentru cadrele didactice angajate pe perioadă determinată de cel mult un an școlar sau în regim de plata cu ora contractele individuale de muncă încetează de drept până la data de 31 august 2026, respectiv la data finalizării cursurilor. 

Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență se creează cadrul legal pentru asigurarea resursei umane necesare în anul școlar și universitar 2026-2027 și, implicit, pentru continuitate în sistemul național de educație.

Simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat, susținută în perioada 23 - 26 martie 2026, a fost organizată în 1.364 de unități de învățământ.

Participarea candidaților, pe probe, a fost următoarea:

• Limba și literatura română: peste 114.600 (peste 101.000 în 2025)

• Proba obligatorie a profilului: peste 113.100 (peste 99.900 în 2025)

• Proba la alegere a profilului/specializării: peste 111.100 (peste 98.300 în 2025)

• Proba la limba și literatura maternă: peste 6.100 (peste 5.500 în 2025)

În total, au fost realizate 778.464 de evaluări cu aproximativ 13% mai mult decât la simulările probelor scrise ale examenului național de bacalaureat 2025, când au fost realizate, în total, 688.808 de evaluări într-o perioadă similară (o lucrare are minimum 2 evaluări, maximum 4, în cazul în care se constată o diferență mai mare de un punct între cei doi evaluatori inițiali).

În cursul zilei de ieri, 8 aprilie, rezultatele au fost comunicate către inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, pentru a fi transmise școlilor de provenință ale elevilor.

Precizăm că datele care stau la baza prezentei sinteze a rezultatelor au fost extrase din platforma de evaluare digitalizată și prelucrate la nivelul Ministerului Educației și Cercetării. 

Informații privind rezultatele înregistrate, la finalizarea evaluării:

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

Proba: E.a) - Limba și literatura română

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 77.23% (66,84% în 2025)

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Proba E.c): Disciplina obligatorie a profilului (matematică/istorie)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 64.48% (63,28% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Proba: E.d) - Proba la alegere a profilului și specializării (discipline: Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană, Biologie vegetală și animală, Chimie, Economie, Fizică, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, Psihologie, Sociologie)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 73,69% (69,46% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Proba: E.b) - Limba maternă

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 86.56% (82,5% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe tranșe de note

Precizări importante

• Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.

• Profesorii care predau disciplinele la care s-au susținut probele simulării au acces la lucrările elevilor din clasele la care predau. Conducerile unităților de învățământ vor pune la dispoziția cadrelor didactice borderourile de evaluare transmise de la nivelul Ministerului Educației prin inspectoratele școlare, pentru a fi folosite în procesul de vizualizare a lucrărilor de către candidați.

Ministerul Educației și Cercetării deplânge trecerea în neființă a profesorului universitar Liviu Maior, fost ministru al Învățământului în perioada 1992 - 1996.

De numele său se leagă începuturile construcției unui sistem național de educație orientat către principiile și valorile europene, într-o perioadă de tranziție marcată de schimbări instituționale importante și de redefinirea direcțiilor majore de dezvoltare.

Reușind, într-un context sociopolitic complicat, să coaguleze energiile și punctele de vedere diferite, Liviu Maior a fost primul ministru al Educației din epoca postdecembristă care, odată cu adoptarea Legii nr. 84/1995 (Legea învățământului), a stabilit noua arhitectură a cadrului legislativ al educației. Acest act normativ, vital pentru societatea românească în ansamblul său, a pus bazele unui sistem deschis către repere europene și cooperare internațională. Tot în mandatul său, apariția Legii nr. 88/1993 a contribuit decisiv la configurarea primelor standarde de calitate în sistemul universitar.

De asemenea, de numele lui Liviu Maior se leagă definirea statutului cadrului didactic - parte din construcția sistemică începută în perioada 1992 - 1996.

Nu doar pentru concretizarea unor inițiative în texte de lege de sine stătătoare, ci și pentru viziunea clară, structurală, România îi datorează, în mare măsură, fundația care susține astăzi sistemul de educație, precum și modernizarea și bazele direcției occidentale, trasate riguros și durabil prin claritate, în vremuri grevate de incertitudine, așa cum au fost anii '90.

Recunoștință eternă!

Condoleanțe familiei și celor apropiați!

Ministerul Educației și Cercetării a centralizat rezultatele înregistrate la simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat, susținută în perioada 23 - 26 martie 2026, la nivel național, de elevii din clasele terminale ale ciclului liceal.

Simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat a fost organizată în 1.364 de unități de învățământ.

Participarea candidaților, pe probe, a fost următoarea:

• Limba și literatura română: peste 114.600 (peste 101.000 în 2025)

• Proba obligatorie a profilului: peste 113.100 (peste 99.900 în 2025)

• Proba la alegere a profilului/specializării: peste 111.100 (peste 98.300 în 2025)

• Proba la limba și literatura maternă: peste 6.100 (peste 5.500 în 2025)

În total, într-o perioadă mai scurtă alocată evaluării decât în anul 2025, în același context, până la momentul comunicării acestor informații, au fost realizate 763.750 de evaluări (o lucrare având minimum 2 evaluări, maximum 4, în cazul în care se constată o diferență mai mare de un punct între cei doi evaluatori inițiali), cu aproximativ 11% mai mult decât la simulările probelor scrise ale examenului național de bacalaureat 2025 (când au fost realizate, în total, 688.808 de evaluări în context similar).

La momentul extragerii din platforma de evaluare a datelor pentru prezenta sinteză (vineri, 3 aprilie, ora 13.30), erau evaluate 96.88% dintre lucrări. Rezultatele au fost comunicate către inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București până la ora 14.00.

Având în vedere numărul lucrărilor de evaluat raportat la perioada stabilită anterior pentru evaluare și stadiul evaluării astăzi, 3 aprilie, Ministerul Educației și Cercetării a decis extinderea perioadei pentru comunicarea rezultatelor până pe 9 aprilie, prin modificarea Calendarului privind simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat 2026, stabilit prin ordinul nr. 6.059/2025. În anul 2025, data comunicării rezultatelor a fost 8 aprilie.

A. Informații privind organizarea evaluării digitalizate

În cadrul celor 1.364 de unități de învățământ, scanarea și încărcarea lucrărilor pe platforma informatică au fost asigurate de peste 15.000 de profesori asistenți. Evaluarea este asigurată de aproximativ 11.000 de profesori evaluatori.

Platforma a funcționat în parametri optimi pe întreaga durată a desfășurării proceselor

B. Informații privind rezultatele înregistrate

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, la momentul comunicării acestei sinteze se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

Proba E.a) - Limba și literatura română

► Număr lucrări evaluate (3 aprilie, ora 13.30): 111.447, reprezentând 97.2% din totalul lucrărilor de evaluat (101.433 de lucrări evaluate în 2025)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 76.98% (66,84% în 2025)

► Rezultate, la nivel național, pe intervale de notare (click pe imagini pentru versiunea mărită)

Proba E.c): Disciplina obligatorie a profilului (matematică/istorie)

► Număr lucrări evaluate (3 aprilie, ora 13.30): 111.800, reprezentând 98.87% din totalul lucrărilor de evaluat (99.958 de lucrări evaluate în 2025)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 64.36% (63,28% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe intervale de notare

Proba E.d) - Proba la alegere a profilului și specializării

(Discipline: Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană, Biologie vegetală și animală, Chimie, Economie, Fizică, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, Psihologie, Sociologie)

► Număr lucrări evaluate (3 aprilie, ora 13.30): 105.093, reprezentând 94.64% din totalul lucrărilor de evaluat  (98.347 de lucrări evaluate în 2025)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 73% (69,46% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe intervale de notare

Proba E.b) - Limba maternă

► Număr lucrări evaluate (3 aprilie, ora 13.30): 5.829, reprezentând 94.58% din totalul lucrărilor de evaluat (5.554 lucrări evaluate în 2025)

► Procentul notelor mai mari sau egale cu 5: 86.46% (82,5% în 2025) 

► Rezultate, la nivel național, pe intervale de notare

C. Comunicarea rezultatelor

Pentru lucrările a căror evaluare este finalizată (aproape 97% dintre ele), rezultatele înregistrate la probele scrise ale simulării examenului național de bacalaureat 2026 au fost transmise către Inspectoratele Școlare Județene/al Municipiului București. La momentul transmiterii prezentei informări, rezultatele sunt în curs de a fi transmise de la nivelul inspectoratelor școlare către fiecare unitate de învățământ sub forma cataloagelor cu notele finale.

D. Precizări importante

Dată fiind generalizarea evaluării digitalizate pentru simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat, facem următoarele precizări:

• Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.

• Profesorii care predau disciplinele la care s-au susținut probele simulării au acces la lucrările elevilor din clasele la care predau. Conducerile unităților de învățământ vor pune la dispoziția cadrelor didactice borderourile de evaluare transmise de la nivelul Ministerului Educației prin inspectoratele școlare, pentru a fi folosite în procesul de vizualizare a lucrărilor de către candidați.

• În contextul utilizării platformei de evaluare digitalizată, Ministerul Educației și Cercetării va face publice, până pe 20 aprilie, statistici privind gradul de reușită pe fiecare item, pe tipuri de probă, la nivel național.

Precizăm că datele care stau la baza prezentei sinteze a rezultatelor au fost extrase din platforma de evaluare digitalizată și prelucrate la nivelul Ministerului Educației și Cercetării. 

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian:

„Le mulțumesc tuturor celor implicați în organizarea simulărilor și în evaluarea lucrărilor elevilor. Într-un interval de timp mai scurt decât anul trecut au fost evaluate mai multe lucrări, deci efortul a fost mai mare. Evidențiez acest efort, mai ales pentru că știu că este o perioadă aglomerată în școli, dat fiind că sunt în desfășurare și etape ale olimpiadelor școlare. Transmit aprecierea mea tuturor celor care au făcut posibilă desfășurarea acestor simulări - importante pentru elevi nu doar pentru că îi ajută să se familiarizeze cu condițiile de desfășurare a unui examen, ci și pentru evaluarea nivelului actual de pregătire și pentru identificarea a ceea ce mai au de îmbunătățit în perioada rămasă până la probele scrise din vară. Îi încurajez pe elevi să depună eforturile necesare pentru pregătirea examenelor care vor urma și să trateze cu responsabilitate această perioadă importantă pentru parcursul lor academic și profesional.”

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările ulterioare, Ministerul Educației și Cercetării a emis Ordinul nr. 3.226/18 februarie 2026 privind stabilirea procedurii de efectuare a plăţii titlurilor executorii de către unităţile/instituţiile din învăţământul preuniversitar de stat în anul 2026.

Ulterior emiterii acestui ordin, Ministerul Educației și Cercetării a procedat la îndeplinirea obligațiilor aferente, astfel:

• Odată cu plata drepturilor salariale pentru luna februarie 2026 au fost achitate tranșele diferențelor salariale, precum și dobânzile rezultate prin aplicarea hotărârilor judecătorești, aferente anului de plată 2025, în valoare totală de 244 milioane lei.

• Începând cu drepturile salariale ale lunii martie 2026, se pun în plată tranșele diferențelor salariale și dobânzile rezultate prin aplicarea hotărârilor judecătorești, aferente anului de plată 2026, cu termen de finalizare 31 decembrie 2026.

• La plata drepturilor salariale pentru luna mai 2026, cu data plății 14 iunie 2026, se va achita tranșa V de 35% din totalul diferențelor salariale rezultate prin aplicarea OUG nr. 48/2022 în valoare totală de circa 326 milioane lei.

Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti definitive având ca obiect acordarea unor drepturi/diferenţe de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile/instituţiile din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi/diferenţe salariale, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2026, se realizează astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu

BIROUL DE PRESĂ

[N.B.: Acest comunicat de presă va fi actualizat cu informații privind prezența la simularea probelor scrise din zilele următoare, conform graficului de organizare/desfășurare aprobat].

[UPDATE: 26.03.2025]

Simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat 2026 s-a încheiat astăzi, 26 martie, cu testul susținut de peste 6.100 de elevi la disciplina aferentă probei E) b) - Limba şi literatura maternă.

Potrivit datelor furnizate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00), s-au înregistrat aproximativ 700 de absenți (dintre aceștia, circa 330 de elevi provin din liceele care nu au organizat simularea probei). Nu s-au consemnat eliminări din examen.

Subiectele și baremele de evaluare au fost publicate la ora 15:00 în secțiunea Simulare BAC XII a paginii web dedicate.

Comunicarea rezultatelor (individual, fără afișare) este programată în data de 3 aprilie.

***

[UPDATE: 25.03.2025]

Simularea probei la alegere a profilului şi specializării din cadrul examenului național de bacalaureat 2026 s-a desfășurat astăzi, 25 martie, cu participarea a circa 111.100 elevi din cadrul a 1.368 de unități de învățământ liceal (95.87% din totalul unităților de învățământ care organizează examenul de bacalaureat). În urma unor tentative de fraudă au fost eliminați 8 elevi. Au absentat din liceele care au organizat simularea aproximativ 26.600 de elevi de clasa a XII-a.

59 de licee (4,13%), cu un număr total de peste 6.400 de elevi de clasa a XII-a nu au organizat simularea probelor scrise.

Informațiile au fost comunicate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00).

Ultima probă scrisă din cadrul acestei simulări va avea loc joi, 26 martie 2026: proba E) b) - Limba şi literatura maternă.

Elevii vor afla rezultatele, individual, în data de 3 aprilie.

Subiectele și baremele de evaluare au fost publicate la ora 15:00 în secțiunea Simulare BAC XII a paginii web dedicate.

***

[UPDATE: 24.03.2026]

La simularea probei obligatorii a profilului din cadrul examenului național de bacalaureat 2026, desfășurată astăzi, 24 martie, în 1.368 de unități de învățământ (95.87% din totalul unităților de învățământ care organizează examenul de bacalaureat), au fost prezenți, potrivit datelor transmise de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00), peste 113.100 elevi.

Au absentat din unitățile de învățământ care au organizat simularea peste 24.600 de elevi de clasa a XII-a. Șase elevi au fost eliminați în urma unor tentative de fraudă. Simularea nu a fost organizată de 59 de licee (4,13%), cu un număr total de peste 6.400 de elevi de clasa a XII-a.

Calendarul următoarelor probe:

• 25 martie 2026: proba E)d) - probă scrisă - proba la alegere a profilului şi specializării;

• 26 martie 2026: proba E) b) - probă scrisă - Limba şi literatura maternă.

Comunicarea rezultatelor (în mod individual) este programată în data de 3 aprilie.

Subiectele și baremele de evaluare au fost publicate la ora 15:00 în secțiunea Simulare BAC XII a paginii web dedicate.

***

La proba de Limba și literatura română, desfășurată astăzi, 23 martie, în cadrul simulării aferente examenului național de bacalaureat 2026, situația participării, potrivit informațiilor furnizate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00), este următoarea:

• Simularea a fost organizată în 1.368 de unități de învățământ (95.87% din totalul unităților de învățământ care organizează examenul de bacalaureat);

• Elevi prezenți (lucrări încărcate în platforma de evaluare): peste 114.600;

• Elevi absenți din unitățile de învățământ care au organizat simularea probei: peste 23.100;

• Eliminați din examen (tentativă de fraudă): 6 elevi;

• Numărul elevilor de clasa a XII-a din cele 59 (4,13%) de unități care nu au organizat simularea: peste 6.400.

Simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat 2026 continuă marți, 24 martie, cu proba obligatorie a profilului.

Subiectele și baremele aferente probei de astăzi au fost publicate ► aici, la ora 15:00.

BIROUL DE PRESĂ

Potrivit informațiilor transmise de către inspectoratele școlare județene (data de referință: 19 martie, ora 16:00), simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat din acest an, programată în cursul săptămânii viitoare, se va desfășura în peste 1.350 de unități de învățământ cu elevi în clase terminale de liceu. 

Situația statistică la acest moment (actualizabilă, în funcție de dinamica raportărilor):

• Unități de învățământ în care se organizează simularea: 1.358 (95,16%);

• Număr (estimativ) de elevi înscriși în platformă până la momentul raportării: peste 131.000;

• Unități de învățământ care au anunțat că nu participă la simulare până la momentul raportării: 69 (4,84%);

• Număr de elevi care au participat deja la simulări organizate la nivel local: peste 60.500.

„Mulțumim tuturor cadrelor didactice care, indiferent de sarcinile avute în organizarea și desfășurarea acestor simulări, au contribuit și contribuie la derularea acestui demers important, realizat în interesul elevilor, pentru evaluarea nivelului de pregătire actual, identificarea eventualelor lacune în pregătire și familiarizarea acestora cu condițiile de desfășurare a examenelor naționale din vara acestui an”, a declarat Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării.

BIROUL DE PRESĂ

La proba de limbă și literatura maternă, desfășurată astăzi, 18 martie, în cadrul simulării EN VIII 2026, situația participării, potrivit informațiilor furnizate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 13:00), este următoarea:

• Elevi prezenți (lucrări încărcate): peste 8.700

•  Elevi absenți din unitățile de învățământ care au organizat simularea probei:peste 800;

• Nu au fost eliminați din examen elevi (tentativă de fraudă);

• Numărul elevilor de clasa a VIII-a din unitățile care nu au organizat simularea: aproximativ 500.

Subiectele și baremele aferente probei de astăzi au fost publicate ► aici, la ora 15:00.

Rezultatele vor fi comunicate individual (nu prin afișare) în data de 30 martie.

Ministerul Educației și Cercetării își manifestă disponibilitatea de a transmite subiecte elaborate la nivel central și de a pune la dispoziție platforma de evaluare digitalizată, pentru ca unitățile care nu organizează in aceste zile simularea probelor scrise ale Evaluării Naționale să le poată susține la o dată ulterioară, în colaborare cu Inspectoratele Școlare, pentru elevii care doresc să participe.

La proba de matematică, desfășurată astăzi, 17 martie, în cadrul simulării EN VIII 2026, situația participării, potrivit informațiilor furnizate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00), este următoarea:

• Simularea a fost organizată în 4.545 de unități de învățământ (97.8% din totalul unităților de învățământ cu nivel gimnazial);

• Elevi prezenți (lucrări încărcate):  peste 144.300

• Elevi absenți din unitățile de învățământ care au organizat simularea probei: peste 12.700

• Au fost eliminați din examen 3 elevi (tentativă de fraudă);

• Numărul elevilor de clasa a VIII-a din cele 104 unități care nu au organizat simularea: peste 5.200.

Simularea probelor scrise din cadrul EN VIII 2026 continuă miercuri, 18 martie, cu proba scrisă la Limba și literatura maternă.

Subiectele și baremele aferente probei de astăzi au fost publicate ► aici, la ora 15:00.

Rezultatele vor fi comunicate individual (nu prin afișare) în data de 30 martie.

Ministerul Educației și Cercetării își manifestă disponibilitatea de a transmite subiecte elaborate la nivel central și de a pune la dispoziție platforma de evaluare digitalizată, pentru ca unitățile care nu organizează in aceste zile simularea probelor scrise ale Evaluării Naționale să le poată susține la o dată ulterioară, în colaborare cu Inspectoratele Școlare, pentru elevii care doresc să participe.

La proba de Limba și literatura română, desfășurată astăzi, 16 martie, în cadrul simulării EN VIII 2026, situația participării, potrivit informațiilor furnizate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00), este următoarea:

• Simularea a fost organizată în 4.545 de unități de învățământ (97.8% din totalul unităților de învățământ cu nivel gimnazial);

• Elevi prezenți (lucrări încărcate): peste 145.200;

• Elevi absenți din unitățile de învățământ care au organizat simularea probei: peste 11.800;

• A fost eliminat din examen un singur elev (tentativă de fraudă);

• Numărul elevilor de clasa a VIII-a din cele 104 unități care nu au organizat simularea: peste 5.200.

Simularea probeleor scrise din cadrul EN VIII 2026 continuă marți, 17 martie, cu proba scrisă la Matematică, și se încheie miercuri, 18 martie, cu proba scrisă la Limba și literatura maternă.

Subiectele și baremele aferente probei de astăzi au fost publicate ► aici, la ora 15:00.

Rezultatele vor fi comunicate individual (nu prin afișare) în data de 30 martie.

Ministerul Educației și Cercetării își manifestă disponibilitatea de a transmite subiecte elaborate la nivel central și de a pune la dispoziție platforma de evaluare digitalizată, pentru ca unitățile care nu organizează in aceste zile simularea probelor scrise ale Evaluării Naționale să le poată susține la o dată ulterioară, în colaborare cu Inspectoratele Școlare, pentru elevii care doresc să participe.

Ministerul Educației și Cercetării a lansat astăzi, 11 martie 2026, în consultare publică, Profilul profesional al managerului școlar.

Documentul conturează rolul directorului de școală ca lider educațional și manager al organizației școlare, responsabil de dezvoltarea unei culturi instituționale orientate spre învățare, incluziune, performanță și colaborare.

Profilul propus nu se constituie într-o fișă de post pentru director, ci descrie așteptările exprimate față de managerul școlar în termeni de competențe și, în aceeași măsură, reia atribuțiile directorului de școală, așa cum sunt stabilite în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Documentul este și un referențial ce are scopul de a asigura uniformitatea proceselor de selecție, recrutare, formare și evaluare a directorilor, în concordanță cu prevederile legale.

Este realizat prin raportare la cerințe existente în cadrul legal național, precum și prin raportare la documente de politică educațională relevante și repere europene privind leadershipul educațional, fiind construit în complementaritate cu profilul cadrelor didactice.

Din punctul de vedere al arhitecturii, profilul directorului unității de învățământ este structurat pe patru niveluri: axiologic (valori fundamentale), transversal (competențe transversale), profesional (competențe generale și specifice), funcțional (descriptori comportamentali).

Profilul formulează un set de cinci competențe majore, care circumscriu rolul și responsabilitățile managerului școlar în conducerea și dezvoltarea unității de învățământ. Aceste competențe reflectă capacitatea directorului de a exercita leadership educațional, de a gestiona eficient resursele organizaționale, de a susține dezvoltarea profesională a personalului, de a asigura calitatea proceselor educaționale și de a consolida relația dintre școală și comunitate. Este conturat astfel rolul directorului ca lider educațional și manager al organizației școlare, responsabil de dezvoltarea unei culturi instituționale orientate spre învățare, incluziune, performanță și colaborare.

În perioada de consultare publică, Ministerul Educației și Cercetării invită cadrele didactice, directorii de unități de învățământ, specialiștii în educație, precum și organizațiile interesate să transmită propuneri și observații priind acest proiect. Contribuțiile primite vor fi analizate și integrate în vederea definitivării profilului profesional al managerului școlar.

Documentul poate fi consultat ► aici.

Ministerul Educației și Cercetării a lansat astăzi, 6 martie, în consultare publică, proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea Legii  nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și luarea unor măsuri în domeniul educației.

Proiectul prevede două modificări, respectiv:

Continuarea procesului de derulare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante atât în învățământul preuniversitar, cât și în învățământul superior, pentru asigurarea continuității procesului de învățământ. 

Se creează, astfel, cadrul legal pentru organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice vacante sau temporar vacante din unitățile de învățământ preuniversitar de stat și a posturilor de asistent universitar.

Înființarea Corpului românesc pentru educație în străinătate (CRES), prin care se creează cadrul legal pentru trimite cadre didactice pentru predarea limbii române sau a unor discipline non-lingvistice în școlile în care se predă în limba română sau unde se predă limba română pentru copiii aparținând minorității române din alte țări. 

Calitatea de membru CRES se dobândește prin promovarea concursului de selecţie organizat de Ministerul Educației și Cercetării și înscrierea în Registrul Naţional constituit cu acest scop, în baza unei proceduri şi și a unor criterii de selecţie ce vor fi stabilite ulterior prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării.

Proiectul supus consultării este disponibil ► aici. 

BIROUL DE PRESĂ

La inițiativa Ministerului Educației și Cercetării, Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, 5 martie 2026, Memorandumul pentru scoaterea la concurs a peste 439 de posturi vacante, necesare pentru a fi puse în folosință 23 de creșe a căror construcție este în curs de finalizare.

Cele 23 de creșe ce urmează a fi recepționate sunt construite în cadrul Programului guvernamental construire creșe „Sfânta Ana”, finanțat prin Planul Național de redresare și reziliență al României - PNRR, (19 creșe, în județele: Alba, Bihor, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Cluj, Harghita, Maramureș, Neamț, Olt, Prahova, Timiș, Vrancea, Vaslui), respectiv în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social (4 creșe, în județele: Arad, Hunedoara, Mureș, Satu Mare).

Operaționalizarea acestor creșe, ce implică demersul de alocare a posturilor necesare pentru asigurarea personalului, generează asigurarea de noi locuri în creșe pentru aproximativ 1.300 de copii.

În context, precizăm următoarele:

Aceste 23 de unități de educație timpurie se adaugă creșelor finalizate în ultimii trei ani finalizate prin cele două programe, respectiv:

• 29 de creșe finalizate în cadrul Programului guvernamental construire creșe ”Sfânta Ana”, finanțat prin Planul Național de redresare și reziliență al României (PNRR);

• 3 creșe finalizate în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social.

Pentru profesionalizarea carierei didactice, Prin Programul de formare a profesioniștilor în educație timpurie, aferent investiției 3 din PNRR, Ministerul Educației și Cercetării asigură formarea personalului din creșe si grădinițe. Până la acest moment, au fost certificați 661 de formatori, iar 6.994 de persoane sunt înscrise la modulele de formare.

Ministerul Educației și Cercetării își menține angajamentul de a susține demersurile care au drept scop creșterea ratei de cuprindere a copiilor în învățământul antepreșcolar, atât pentru asigurarea unei educații de calitate a beneficiarilor primari, cât și pentru a veni în sprijinul familiilor tinere.

Ministerul Educației și Cercetării anunță lansarea în transparență instituțională a unui nou set de 330 de programe școlare pentru învățământul liceal, elaborate în cadrul procesului de reformă curriculară. Acest set completează programele școlare deja aprobate prin Ordinul de ministru nr. 6.930/2025 (87 de programe școlare), respectiv prin Ordinul de ministru nr. 3.224/2026 (3 programe școlare). 

Noul set este disponibil pe pagina web a Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.

Adresa de e-mail pentru colectarea eventualelor propuneri constructive este consultare@rocnee.ro, în termen de zece zile lucrătoare de la momentul publicării prezentului anunț.

Domenii și categorii de programe școlare aflate în transparență publică

Cele 330 de programe școlare propuse pentru consultare publică vizează, în principal, următoarele categorii:

1. Programe școlare pentru învățământul în limbile minorităților naționale

• Limbi și literaturi materne (maghiară, ucraineană, germană, slovacă, sârbă, croată, cehă, polonă, rusă, italiană, turcă, rromani etc.);

• Programe pentru trunchiul comun (TC) și curriculumul de specialitate (CS);

• Programe destinate:

  • școlilor/claselor cu predare în limba română;

  • filierei teoretice, tehnologice și vocaționale;

  • profilurilor pedagogic, teologic, artistic și sportiv;

• Variante elaborate în limba română și în limbile minorităților naționale, după caz.

2. Programe școlare pentru discipline din aria matematicii, informaticii și tehnologiilor digitale

• Matematică (CS) pentru filiera tehnologică, toate profilurile și calificările;

• Matematică aplicată:

  • în științe sociale (profil umanist);

  • în arhitectură (profil artistic);

• Informatică:

  • profil matematică-informatică;

  • clase cu predare intensivă;

  • profil militar;

  • profil științe ale naturii;

• Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC), trunchi comun, clasele X - XII, pentru toate filierele.

3. Programe școlare pentru filiera vocațională - profil teologic

• Programe elaborate pentru toate cultele recunoscute;

• Discipline teologice fundamentale, istorice și aplicative;

• Discipline complementare și de specialitate, inclusiv:

  • muzică bisericească;

  • arte sacre și patrimoniu cultural;

  • turism religios și practică de specialitate;

• Programe pentru toate specializările și ciclurile de studiu (clasele IX - XII).

Continuitatea procesului de elaborare curriculară

Ministerul Educației și Cercetării precizează următoarele:

• punerea în transparență publică reprezintă o etapă esențială a procesului de consultare și fundamentare;

• procesul de elaborare și completare a programelor școlare rămâne deschis;

• în luna martie, va fi propus un nou set de programe școlare, în vederea completării necesarului pentru învățământul liceal.

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educației și Cercetării a aprobat programele pentru disciplina limba și literatura română - clasa a IX-a, învățământ liceal, respectiv:

• Programa școlară pentru disciplina limba și literatura română / Clasa a IX-a / Trunchi comun (TC): filiera teoretică, profil real, toate specializările; filiera tehnologică, toate profilurile, toate calificările profesionale; filiera vocațională, profilurile artistic, militar, pedagogic, sportiv și teologic, toate specializările;

• Programa școlară pentru disciplina limba și literatura română / Clasa a IX-a / Trunchi comun și curriculum de specialitate (TC + CS): filiera teoretică, profil umanist, specializarea științe sociale;

• Programa școlară pentru disciplina limba și literatura română / Clasa a IX-a / Trunchi comun și curriculum de specialitate (TC + CS): filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie.

Documentele sunt rezultatul integrării de către membrii grupului de lucru pentru disciplina limba și literatura română a observațiilor și a propunerilor primite la Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, atât în perioada în care propunerile de programe școlare au fost supuse procesului de transparență instituțională, cât și ulterior.

Față de modificările precizate în comunicatul emis în data de 23 decembrie 2025, în formele finale aprobate:

• la domeniul de conținut LITERATURĂ au fost eliminate descrierile tematice pentru cele cinci module de conținut, lăsând astfel la latitudinea profesorilor selectarea aspectelor pe care le consideră adecvate în funcție de profilul și nivelul clasei la care predau.

• au fost, de asemenea, simplificate denumirile formelor literare aferente celor cinci module pentru a da posibilitatea profesorilor de a alege, din lista de recomandări, dintre mai mulți autori (și, în consecință, opere literare) pe acelea pe care le consideră relevante.

Organizarea conținuturilor nu este guvernată exclusiv de criteriul cronologic, ci este articulată concomitent în funcție de criterii tematice, culturale, estetice și discursive, precum și în raport cu dezvoltarea progresivă a competențelor de lectură, interpretare, contextualizare și reflecție critică.

Actuala formă a programelor de liceu pentru clasa a IX-a este menită să răspundă așteptărilor existente de la un document curricular de o asemenea importanță, care să exprime o viziune modernă și flexibilă asupra predării limbii și literaturii române pentru elevii din generațiile viitoare, în acord cu bunele practici din spațiul european. Mulțumim și pe această cale tuturor celor care și-au exprimat opiniile în spațiul public cu intenția de a oferi un feedback constructiv.

În săptămânile următoare, ținând cont de experiența dobândită în elaborarea programelor pentru clasa a IX-a și în procesul de revizuire și armonizare a diverselor puncte de vedere exprimate, grupul de lucru va definitiva programele pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, conturându-se, astfel, imaginea de ansamblu asupra studiului disciplinei limba și literatura română în învățământul liceal.

Programele vor fi publicate mai întâi în Monitorul Oficial și ulterior pe site-ul CNCE.

BIROUL DE PRESĂ

În ședința Comisiei de dialog Social din 9 februarie 2026 a fost avizată forma finală a structurii anului școlar 2026 - 2027.

(click pe imagine pentru versiunea mărită)

• Cursurile anului școlar 2026-2027 vor începe pe 7 septembrie 2026 și se vor încheia pe 18 iunie 2027.

• Anul școlar are o durată de 36 de săptămâni de cursuri.

• Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 4 iunie 2027.

• Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 11 iunie 2027

• Programele naționale „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se vor desfăşura în perioada 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027.

• Săptămâna de vacanță la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București va fi planificată în perioada 15 februarie – 7 martie 2027.

Decizia privind săptămâna de vacanță se ia în urma consultărilor cu elevii, cu părinții acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ.

Pentru predictibilitate, până la data de 1 aprilie 2026, fiecare unitate de învățământ va comunica elevilor și părinților structura detaliată a anului școlar viitor, cu includerea deciziilor pentru elementele flexibile ale acesteia.

În ceea ce privește propunerile primite în perioada de consultare publică: 

• În urma propunerii de modificare a intervalului calendaristic destinat vacanței la decizia inspectoratelor școlare județene/al Municipiului București (propunerea viza stabilirea intervalului de vacanță în ultimele două săptămâni din luna februarie 2027), s-a revenit la trei intervale între care se poate alege săptămâna de vacanță la nivel de județ (față de două propuse în proiectul lansat în consultare publică), intervale ce includ și ultimele două săptămâni din luna februarie. 

• Referitor la propunerile de începere a anului școlar în 15 septembrie, cu încheierea acestuia în 15 iunie, respectiv de eliminare/comasare a Programelor Naționale „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, facem următoarele precizări:

• eliminarea acestor programe nu ar fi generat reducerea numărului de săptămâni de cursuri, cele două programe fiind cuprinse în numărul total al acestora.

• începerea cursurilor cu o săptămână mai târziu, cu menținerea numărului de săptămâni de cursuri (36), ar fi implicat decalarea cu o săptămână a încheierii cursurilor anului școlar (25 iunie, față de 18 iunie), ceea ce are drept consecință decalarea cu o săptămână a examenelor naționale (evaluare națională și bacalaureat 2027). 

Considerăm că este în interesul superior al copilului ca examenele să nu se decaleze, date fiind etapele ulterioare (admiterea la liceu, pentru absolvenții clasei a VIII-a, respectiv admiterea la facultate, pentru absolvenții clasei a XII-a). 

În ceea ce privește decizia de a menține Programele Naționale „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, aceasta este justificată de faptul că scopul acestor programe este să creeze cadrul pentru desfășurarea unor activități care să îmbine teoria cu aplicațiile ei din viața de zi cu zi. Acest obiectiv poate fi atins prin activități gratuite, desfășurate în școală, folosindu-se resursele disponibile.

Facem un apel către unitățile de învățământ să valorifice aceste oportunități în beneficiul copiilor și al întregii comunități educaționale - activitățile care pot fi organizate în cadrul acestor programe pot fi un sprijin real nu doar pentru învățarea în contexte nonformale și dezvoltarea socioemoțională a copiilor, ci și pentru întărirea parteneriatului școală, părinți și comunitate.

Ordinul care aprobă structura anului școlar 2026 - 2027 va fi disponibil pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării după publicarea în Monitorul Oficial.

Ministerul Educației și Cercetării asigură cadrul de implementare pentru organizarea simulării Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a (ENVIII) și a simulării probelor scrise ale examenului național de bacalaureat în anul școlar 2025 - 2026.

În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) și alin. (2) din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6.058/29.08.2025 privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2025-2026, respectiv, cu prevederile art. 17 alin. (1) și alin. (2) din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6.059/29.08.2025 privind organizarea și desfășurarea examenului național de bacalaureat 2026, simulările organizate la nivel național se vor desfășura conform calendarelor specifice, astfel:

• 16 - 18 martie 2026  - probele scrise pentru simulare EN VIII,

• 23 - 26 martie 2026 - probele scrise pentru simularea examenului de bacalaureat. 

Disciplinele la care se organizează simularea ENVIII în anul școlar 2025 - 2026 sunt: limba și literatura română, limba și literatura maternă pentru elevii aparținând minorităților naționale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă și matematică.

Programele valabile pentru simularea ENVIII în anul școlar 2025 - 2026 sunt postate ► aici (arhivă zip). 

Disciplinele la care se organizează simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat în anul școlar 2025 - 2026 sunt: limba și literatura română, limba și literatura maternă pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale, matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare și comunicare, psihologie, economie, sociologie și filosofie.

Programele valabile pentru simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat în anul școlar 2025 - 2026 sunt postate ► aici (zip). 

Miercuri, 4 februarie 2026, au fost lansate rapoartele naționale independente privind nivelul de literație științifică și digitală al elevilor din România. Documentele au fost elaborate de UNICEF și se bazează pe două evaluări standardizate, realizate cu sprijinul BRIO și cu suportul instituțional al Ministerului Educației și Cercetării și al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.

Rapoartele reprezintă un diagnostic de sistem menit să arate cât de bine pot aplica elevii competențele (dobândite atât în școală, cât și în afara ei) în situații reale, și nu doar să reproducă informații. Demersul este esențial pentru fundamentarea unor politici educaționale și direcții de acțiune bazate pe dovezi. 

Atât raportul privind literația digitală, cât și cel privind literația științifică oferă date necesare pentru o înțelegere completă a nivelului de dezvoltare a competențelor elevilor la nivel național. Studiile nu evaluează performanța academică sau parcurgerea programei școlare în sens tradițional, ci furnizează informații obiective despre competențe funcționale, astfel încât intervenția să se facă acolo unde este nevoie. Ambele rapoarte constată că există o proporție ridicată de elevi aflați în zona de literație limitată (tranzitorie), elevi care au competențe parțiale, dar care pot progresa substanțial cu sprijinul potrivit. Aceste rezultate indică un potențial real de dezvoltare, subliniind nevoia unor intervenții adaptate și consecvente, în special în comunitățile vulnerabile. Cele două evaluări evidențiază decalaje între elevii din mediul urban și rural, influențate de acces, resurse și context socioeconomic.

Rezultatele arată că aproape jumătate dintre elevi (43%) ating un nivel funcțional al literației științifice, 24% având competențe tranzitorii, care pot fi consolidate rapid prin sprijin adecvat. Aproximativ 32% dintre elevi sunt la risc de a nu fi capabili să înțeleagă și să utilizeze în mod corespunzător conceptele științifice de bază în contexte practice

În domeniul literației digitale, mai mult de jumătate dintre elevi (aproximativ 55%) se află în zona de tranziție, cu competențe parțiale ce pot fi consolidate prin programe adecvate. 8% dintre elevi ating nivelul „funcționalitate bună”, în timp ce segmentul celor care ating cel mai înalt nivel de competență este de doar 0,2%. Aproape 37% dintre elevi  sunt la risc în ceea ce privește dezvoltarea competențelor digitale funcționale.

Aceste rezultate pot reprezenta un punct important de plecare pentru sprijinirea dezvoltării competențelor funcționale ale elevilor, iar UNICEF și Ministerul Educației și Cercetării vor continua parteneriatul strâns în astfel de demersuri care urmăresc să sprijine accesul tuturor copiilor la un sistem de educație incluziv și de calitate. 

„Constatările rapoartelor indică provocări sistemice și oferă o bază solidă pentru schimbare, iar reformele inițiate de Ministerul Educației și Cercetării în zona curriculumului și a evaluării reprezintă un pas important înainte. UNICEF rămâne pe deplin angajat să colaboreze cu partenerii naționali și locali pentru a se asigura că fiecare copil are acces la o educație de calitate și incluzivă și dezvoltă abilitățile necesare pentru a prospera într-o lume în rapidă schimbare”, a declarat Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România.

În perioada 2 - 4 februarie 2026, la Ierusalim, a avut loc Ministerial Education Conference on AI-Powered Personalized Learning (EducAItion 2026), conferință organizată de Ministerul Educației al Statului Israel, dedicată elaborării și armonizării politicilor publice în domeniul educației personalizate în contextul utilizării inteligenței artificiale.

Evenimentul a reunit miniștri ai educației, factori de decizie de rang înalt, alături de cercetători, inovatori și reprezentanți ai industriei EdTech și ai marilor companii tehnologice, având ca obiectiv principal conturarea direcțiilor strategice privind dezvoltarea educației personalizate într-o eră marcată de transformări tehnologice accelerate. 

Discuțiile s-au concentrat pe utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în educație, adaptarea procesului educațional la nevoile individuale ale elevilor, dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice, precum și pe asigurarea echității și a incluziunii în accesul la educație de calitate.

Ministerul Educației și Cercetării a fost reprezentat de domnul Sorin Ion, Secretar de Stat, și de domnul Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, care au participat la lucrările conferinței, contribuind la schimbul de bune practici și la dialogul privind integrarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială în sistemele educaționale. 

În marja conferinței, delegația română a avut o întrevedere bilaterală cu ministrul educației din Statul Israel, domnul Yoav Kisch, prilej cu care a fost evidențiată buna cooperare dintre cele două state în domeniul educației. Discuțiile au vizat atât consolidarea colaborării existente, cât și explorarea potențialelor proiecte și parteneriate bilaterale în domeniul inteligenței artificiale aplicate în educație și cercetare.

Participarea României la EducAItion 2026 reconfirmă angajamentul Ministerului Educației și Cercetării pentru promovarea inovării, a cooperării internaționale și a utilizării responsabile a noilor tehnologii, în vederea modernizării sistemului educațional și a pregătirii elevilor/studenților pentru provocările societății viitorului.

În perioada 29 - 30 ianuarie 2026, la Nicosia, în Cipru, a avut loc Consiliul informal al miniștrilor educației, organizat sub auspiciile Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene (PRES CY). Întâlnirea a reunit reprezentanți ai statelor membre pentru dialog privind prioritățile europene în educație.

Ministerul Educației și Cercetării a fost reprezentat de domnul Sorin Ion, Secretar de Stat, care a participat la discuții dedicate viitorului profesiei didactice, dezvoltării competențelor și consolidării atractivității carierei didactice la nivel european.

Pe agenda reuniunii s-au aflat teme precum: cooperarea europeană în educație, investițiile în profesori, dezvoltarea profesională continuă și promovarea bunelor practici, precum și dialogul cu reprezentanți ai Comisiei Europene privind obiectivele comune în domeniul competențelor, al educației de calitate și al coeziunii sociale.

România a reafirmat importanța investițiilor în educație, a sprijinului acordat cadrelor didactice și a cooperării europene ca pilon esențial pentru modernizarea sistemelor educaționale și pentru consolidarea unei Europe competitive, incluzive și orientate spre viitor.