Comunicări de presă ME

Ministerul Educației și Cercetării a luat act cu îngrijorare de comunicatele Organizației Națiunilor Unite, care menționează și România ca țară aflată în situație de risc prin prisma îmbătrânirii populației (sănătății familiei și natalității). Acest fenomen se va accentua în anii următori, pe fondul scăderii segmentului de populație de vârstă fertilă și ca urmare a scăderii natalității.

Prin politicile educaționale (formale și nonformale și prin educația pe tot parcursul vieții) și cele de cercetare-dezvoltare-inovare, Ministerul are rolul-cheie în a înțelege, preveni și corecta această problemă socială a țării. În acest sens, Ministerul a solicitat o Strategie națională, bazată pe educație și cunoaștere științifică, actorilor principali implicați deja în astfel de analize, în primul rând pornind de la proiectul național pluridisciplinar „Sănătatea familiei și natalitate” (coordonat de domnul Grigore Iuga), desfășurat prin Academia de Științe Medicale, sub auspiciile Academiei Române, în colaborare cu o serie de universități reprezentative ale țării.

În acest context, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:

„De modul în care vom rezolva situația sănătății familiei și a natalității (îmbătrânirii populației) depind în viitor chiar existența națiunii noastre și bunăstarea acesteia. Primul și cel mai important plan (planul A) este cel legat direct de îmbunătățirea sănătății familiei și creșterea natalității. Există deja idei bune, derivate din cercetarea științifică, astfel încât cred că suntem în faza în care putem propune o nouă Strategie națională în acest sens, inclusiv cu implicarea autorităților relevante în domeniile de profil. 

Ca demers secundar, pornind și de la observațiile «Raportului Draghi», cred că ne trebuie și un plan B, derulat în paralel cu planul principal (planul A) sau ca plan de siguranță, dacă planul A nu funcționează cu efecte rapide, și anume să compensăm o vreme natalitatea scăzută cu dezvoltări inovativ-competitive care să ne asigure, totuși, și bunăstarea socială. Ca ministru al Educației și Cercetării voi susține astfel de demersuri atât pe linia cercetării-dezvoltării-inovării, cât și în privința educării populației în acest sens.”

Parlamentul României a aprobat bugetul de stat pentru anul 2025, alocând resurselor financiare gestionate de Ministerul Educației și Cercetării o importantă creștere.

Majorare relevantă 

Bugetul repartizat Ministerului Educației și Cercetării a fost majorat cu 9,58% față de execuția bugetară din 2024, ajungând la suma de 60.249.451 mii lei. Deși raportarea Ministerului de Finanțe se face la execuția bugetară, suma depășește și bugetul alocat inițial în 2024.

Alocări detaliate

• Componenta educație (învățământ): majorare cu 9,78% față de execuția bugetară din 2024 (în total: 58.062.930 mii lei);

• Componenta CDI (cercetare-dezvoltare-inovare): majorare cu 4,42% față de execuția bugetară din 2024 (în total: 2.148.957 mii lei).

Surse de finanțare

În prezent, se așteaptă informațiile complete privind alte surse de finanțare, cum ar fi sumele defalcate din TVA și fondurile alocate de alte ministere sau autorități implicate în activități de educație și cercetare. Aceste informații sunt necesare pentru a determina valoarea finală a bugetului destinat educației (învățământului) și cercetării-dezvoltării-inovării și pentru a avea o imagine în detaliu a resurselor repartizate educației și cercetării în anul 2025.

În baza estimărilor actuale, bugetul total pentru învățământ (educație), incluzând toate sursele de finanțare, va atinge 4,5% din PIB (10,7% din Bugetul General Consolidat, pe cheltuieli), respectiv 0,17% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare.

„Acum, când paradigmele lumii se schimbă, țesutul social se redefinește, iar instituțiile se transformă, diferența între cine va pierde, cine va supraviețui și cine va fi câștigător va fi făcută de «cunoaștere». Iar cunoașterea - generată prin cercetare-dezvoltare-inovare - este transferată în răspunsurile cognitiv-comportamentale ale oamenilor prin educație. 

Mă bucur că educația este considerată prioritate națională în coaliție, așa cum s-a promis la începutul mandatului, și că s-a ținut cont de acest lucru în propunerea Guvernului și în decizia luată în Parlament, evident cu limitele și constrângerile generate de situația economico-financiară prin care trecem. 

Ținta noastră rămâne 15% din Bugetul General Consolidat (pe cheltuieli - aproximativ 6% din PIB) pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare, cu obiectivul de a eficientiza utilizarea bugetului actual între timp”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David.

Creșterile bugetare în educație vizează atât investițiile (preponderent prin PNRR cu obiective precum prevenirea abandonului școlar, dotarea școlilor, construcția de campusuri pentru învățământul dual etc.), cât și asigurarea salariilor și a burselor. Pe segmentul cercetare-dezvoltare-inovare se urmărește o creștere a bugetului pentru competițiile dedicate proiectelor de cercetare și pentru alte activități competitive.

BIROUL DE PRESĂ

Dragi elevi, profesori, părinți și alți actori interesați și implicați în educație,

Mă bucur că proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal au stârnit deja un interes atât de mare, primind în nici 24 de ore sute de mesaje. Este normal, iar asta arată că ne pasă de viitorul copiilor noștri! Avem câteva săptămâni pentru analize serioase și discuții constructive, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg. 

M-aș bucura însă și mai mult ca, pentru a ajunge împreună la cea mai bună variantă, să ne focalizăm serios pe următoarele coordonate:

• Mesajele să nu fie simple felicitări sau critici. Mesajele trebuie să vină la adresa indicată în anunțul formal, cu propuneri argumentate, după analiza atentă a planurilor-cadru, pentru a ajunge împreună la soluția cea mai bună. Dacă rămân neclarități, acestea pot fi discutate în cadrul dezbaterilor naționale sau prin întrebări specifice la adresa de e-mail folosită pentru consultarea publică.

• Reiau ideea că aceste propuneri trebuie gândite în interesul elevilor - susținând profesorii în acest demers și implicarea părinților - pe care îi vrem buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață.

  1. Pentru a avea buni specialiști, ne trebuie accentuarea competențelor de specialitate, mai ales în clasele XI/XII; nu ne oprește nimeni însă să avem abordări mai transdisciplinare și la acest nivel (istorie la profilul real sau științe la profilul uman), dacă școala și elevii doresc asta (prin orele de CDEOȘ), dar acest lucru nu mai este impus de minister, ci lăsat la autonomia/libertatea școlii și elevilor. Tot într-o logică transversală și ținând cont de caracteristicile societății de astăzi, am lăsat tehnologia informației și comunicațiilor în toți anii din trunchiul comun (din nou, orele putând fi, unde se dorește, suplimentate prin CDEOȘ).

  2. Pentru a avea buni cetățeni, în înțelegerea mea, ne trebuie buni români promotori ai democrației; de aceea disciplinele care contribuie direct la cultura și identitatea națională, exprimate și în context internațional, și anume limba și literatura română și istoria (în diverse forme, care vor fi definite adecvat prin programe) sunt în toți anii trunchiului comun și pot fi suplimentate prin curriculum de specialitate flexibil (dacă dorește școala) și cu ore propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ - inclusiv prin teme foarte specifice, dar relevante național, așa cum avem și acum, spre exemplu tema despre românii care au marcat cultura și civilizația lumii). Religia, rămânând opțională, este de asemenea prezentă în toți anii în trunchiul comun, gândită însă să aducă mai clar în discuție și aspecte moral-etice și de combatere a extremismului religios. Istoria si geografia sunt în trunchiul comun la clasele IX/X, iar în clasele XI/XII devin de specialitate la profilul umanist și pot fi oferite la profilul real dacă decid școala și elevii. Am primit deja multe propuneri pentru a fi menținute transversal și obligatoriu, fără să depindă de școală și elevi și le-am înregistrat ca atare. În fine, nu am uitat de limba maternă pentru minorități, care este bine reprezentată. 

  3. Pentru a fi oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață avem, de asemenea, în toți anii, în trunchiul comun, consiliere și orientare, inclusiv sport, discipline care pot avea un număr chiar mai mare de ore dacă sunt propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ).

În esență, o schimbare importantă este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus decât înainte și școala (curriculum de specialitate flexibil), și elevul (CDEOȘ)! Așadar, în ciuda unor interpretări greșite legate de „afectarea unor discipline și ore”, de fapt decizia se duce mai mult spre școală și elevi, iar prin această descentralizare încurajăm autonomia și performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline.

Să fim parte din soluție la probleme, nu din probleme, pentru a ajunge prin consultări/dezbateri la cea mai bună variantă pentru copiii noștri. Așa cum am spus în introducere, aștept în următoarele săptămâni să avem această analiză serioasă și discuție constructivă, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg.

Dezbaterea durează 5 săptămâni în care putem analiza orice propuneri bune și putem decide ulterior.

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării

Mesajul ministrului Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, cu ocazia adoptării Hotărârii de Guvern privind hărțuirea pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă:

Zero toleranță față de orice formă de violență în domeniile educației și cercetării!

Mă bucur să anunț că astăzi, 31 ianuarie 2025, Guvernul României a adoptat Hotărârea de Guvern pentru modificarea și completarea Metodologiei privind prevenirea şi combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă, reglementate prin HG nr. 970/2023.

În esență, este vorba de a se accepta sesizări anonime și fără semnătură olografă, precum și de a se extinde domeniul de aplicabilitate mai clar instituțiilor de învățământ superior și unităților din învățământul preuniversitar, creându-se astfel cadrul pentru intervenții procedurale mai specifice și mai eficiente.

De asemenea, prin acest act normativ sunt introduse instrumente de prevenție și de protecție a victimelor hărțuirii.

La nivelul întregului sistem vor fi introduse proceduri de analiză, gestionare şi soluţionare a sesizărilor privind cazurile de hărţuire pe criteriul de sex şi al hărţuirii morale la locul de muncă, în spațiul școlar sau în mediul universitar. În plus, rolul şi responsabilitățile aflate în sarcina angajatorului/conducătorului, respectiv sarcinile angajaților sunt clar definite. Un alt element extrem de important îl reprezintă introducerea mecanismelor de verificare și acordare de suport victimei, dar și consiliere de specialitate și îndrumare pentru persoanele care reclamă fapte de hărţuire pe criteriul de sex sau hărțuire morală.  

Așa cum am anunțat și ieri, cu ocazia Zilei Internaționale a Nonviolenței în Școală, avem zero toleranță față de orice formă de violență în domeniile educației și cercetării!

Îi mulțumesc Ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pentru buna colaborare în vederea adoptării acestei Hotărâri de Guvern!

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării