Comunicări de presă ME

Cu prilejul Olimpiadei Internaționale de Astronomie și Astrofizică pentru Juniori - ediția a patra (The 4th Edition of the International Olympiad on Astronomy and Astrophysics for Juniors), organizată la Piatra Neamț, între 18 - 25 octombrie 2025, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, transmite, la invitația organizatorilor, următorul mesaj:

1. Domeniile abordate de olimpiadă sunt fundamentale pentru știința de astăzi și strategice pentru viitorul civilizației noastre. Așadar, cu toții, elevi și profesori, sunteți într-un loc potrivit!

2. Dacă știința generează cunoaștere, iar educația o diseminează formând competențe, olimpiada, prin accentul pe cunoaștere avansată, le reunește plenar pe cele două. Așadar, bucurați-vă că faceți în același timp educație și știință!

3. Simplul fapt că sunteți acolo arată deja că toți sunteți elevi performanți. Unii, în funcție de performanțele pe care le veți obține în cadrul acestei olimpiade, veți primi și medalii, pe care le vom onora prin premiile pentru olimpici acordate de către minister și prin posibilitatea de a utiliza rezultatele în demersurile educaționale viitoare. 

Vă mulțumesc tuturor pentru efort și implicare!

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a avut joi, 16 octombrie, la Timișoara, o serie de întâlniri privind educația și cercetarea.

Inițial, ministrul a deschis evenimentul „UVT Alumni Diaspora” desfășurat la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT). În fața comunității academice a UVT și a invitaților acesteia din diaspora, ministrul Daniel David a vorbit despre măsurile fiscal-bugetare cu impact asupra mediului academic și de cercetare, dar și despre ieșirea din logica de austeritate pentru a intra în logica de dezvoltare, prezentând o serie de reforme din Raportul QX, cu accent pe evaluarea unităților de cercetare-dezvoltare-inovare. Pe agendă a fost inclusă și o vizită la ICAM-UVT 9, institut de referință al UVT și pentru cercetarea din țară.

Ulterior, ministrul Daniel David a avut o întâlnire cu inspectorii și directorii unităților școlare din Timișoara, fiind discutate măsurile fiscal-bugetare cu impact asupra învățământului preuniversitar, precum și noua etapă de dezvoltare, în cadrul căreia, dincolo de îmbunătățirile funcționării curente, două proiecte majore de reformă vizează concursurile/selecția directorilor și a inspectorilor școlari. La această întâlnire a participat și secretarul de stat Sorin Ion.

În final, ministrul a fost prezent la Gala Inovației și Performantei în Învățământul Dual, care a reunit participanți și câștigători din diverse zone ale țării, argumentând în acest context rolul fundamental al învățământului dual pentru reformele necesare în educație și în dezvoltarea țării. 

Referitor la adresa federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector nr. 223FSLI/894FSE-SH/13.10.2025, în care se menționează că „se înregistrează o diminuare a salariilor care se cuvin personalului didactic de predare și personalului didactic de conducere, de îndrumare și control”, facem următoarele precizări:

1. Nu este vorba despre o diminuare a salariilor, ci de un calcul unitar al sporului de suprasolicitare neuropsihică, în urma verificărilor și constatărilor Curții de Conturi a României din 2025;

2. Conform art. 7 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, salariul de bază este cel stabilit în anexele la lege;

3. Potrivit art. 16 din Anexa I la Legea-cadru nr. 153/2017, se acordă un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% din salariul de bază: „Pentru personalul didactic de predare din învăţământ, precum şi pentru personalul didactic de conducere prevăzut la pct. 1 nr. crt. 1, 2, 4 - 6 şi pentru personalul de conducere, de îndrumare şi control prevăzut la pct. 2 din anexa nr. I cap. I lit. A se acordă un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% din salariul de bază.”.

4. Prin ordonanțe ale Guvernului privind măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru fundamentarea bugetului consolidat anual, începând cu 2019, succesiv, sporurile au rămas calculate la nivelul salariilor de bază din decembrie 2018.

5. Curtea de Conturi a României a constatat faptul că, pentru cei care au beneficiat de gradație de merit/dirigenție/învățământ special, după caz, sporul de suprasolicitare neuropsihică nu era calculat conform legii - la salariul de bază, ci includea și ​gradație de merit/dirigenție/învățământ special, după caz, ceea ce a presupus o acordare a acestuia pe principiul „spor la spor”.

6. Astfel, de la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, personal didactic cu aceeași încadrare avea valori diferite ale acestui spor, cuantumul mai mare avându-l personalul ce avea în plată și gradație de merit/dirigenție/învățământ special, după caz.

În prezent,  în urma acestor verificări efectuate de către Curtea de Conturi a României, sporul se calculează la salariul de bază stabilit conform Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu luna septembrie 2025, rezultând același cuantum al  sporului de suprasolicitare neuropsihică pentru toți salariații care au același grad didactic, vechime în învățământ/muncă, studii, cum de altfel este legal.

Federațiile sindicale semnatare ale adresei nr. 223FSLI/894FSE-SH/13.10.2025 cunosc aspectele expuse mai sus.

Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Universitatea din București, Casa Corpului Didactic din București și Colegiul Național „Grigore Moisil” din București, a organizat astăzi, 10 octombrie, evenimentul de lansare a raportului OECD Teaching Compass în România. 

Raportul OECD Teaching Compass oferă un cadru internațional de orientare pentru sprijinirea profesorilor și a viitorilor profesori, prin repere privind formarea, dezvoltarea profesională și politicile educaționale. Inițiativa are scopul de a fi o „busolă” - un ghid flexibil care să ajute fiecare țară să își adapteze politicile educaționale la propriul context.

Intervențiile din cadrul evenimentului au avut ca temă principală relevanța Raportului pentru țara noastră, atât din perspectiva formării continue a cadrelor didactice, cât și prin prisma conținuturilor abordate la clasă, cu accent pe rolul profesorului de „arhitect al viitorului”. 

Evenimentul, găzduit în Sala Senatului - Rectorat, de Universitatea din București, a fost deschis de Prof. Univ. Dr. Romiță Iucu (Universitatea din București), Bogdan Cristescu (Director - Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare / Ministerul Educației și Cercetării) și Miho Taguma (OECD Senior Policy Analyst & Project Manager) - participare online, în prezența elevilor și a studenților, a experților educaționali, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile. 

Evenimentul a fost transmis live aici, iar raportul poate fi consultat aici.

Ziua de astăzi este un moment de aducere aminte și de comemorare a victimelor Holocaustului din România.

Un moment pe care nu trebuie să îl mai traversăm niciodată. Tocmai de aceea, suntem datori nu doar generațiilor care au fost, dar și celei de astăzi și în special generațiilor viitoare să luptăm, prin cunoaștere, împotriva urii și a ororilor dictate de ură.

Este de datoria noastră să facem cunoscut tinerilor, dar nu numai lor, inclusiv prin curriculumul educațional că, în lipsa unor fundamente solide care vin din cunoaștere și din aprofundarea valorilor democrației autentice, societățile pot ușor cădea pradă urii, xenofobiei, antisemitismului și discriminării.

O societate dominată de ură este o societate pierdută.

România traversează o perioadă socială complicată, iar noi, oamenii educației din școli și universități, avem o misiune valoroasă, nu doar prin complexitatea ei, ci - mai ales - prin noblețea ei de a cultiva valori care pun omul și demnitatea sa în centrul acțiunilor noastre.

Invit, așadar, toți profesorii din România să evoce acest lucru și să vorbească despre respect, diversitate, valori morale, progres și știință. 

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene

Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), în consultare cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC), a lansat două ghiduri metodologice de intervenție pentru prevenirea adicțiilor. Materialele sunt destinate cadrelor didactice și conțin informații specializate aplicabile atât copiilor, cât și părinților.

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David:

„Problema adicțiilor este una importantă pentru școala românească, astfel că ministerul își propune o abordare mai complexă - 1. controlul fenomenului în afara școlii (ex.: prin implicarea părinților și a autorităților de ordine publică); 2. prevenție/identificare în școală (prin implicarea specialiștilor și a comunității școlare); 3. tratament de specialitate în școală și în afara școlii (prin implicarea specialiștilor) -, prin colaborare cu diverse alte autorități și/sau prin angajament propriu. Aceste două ghiduri vin în acest cadru, abordând fenomenul mai ales pe segmentele 1 și 2, ceea ce sperăm să aibă un impact important în reducerea acestui fenomen în școala românească.”

Președintele ANPCDDA, Rareș Petru Achiriloaie:

„Lansarea ghidurilor reprezintă un pas important pentru prevenirea consumului de droguri, dar și pentru alte adicții, în special în mediul școlar. Acum, cadrele didactice vor avea la îndemână informații practice în baza cărora pot discuta atât cu copiii, diferențiat pe vârste, cât și cu părinții, despre consumul de substanțe, înțelegând totodată și ce înseamnă comportamentul adictiv. De asemenea, familia are acum o primă resursă pentru a înțelege cum putem să intervenim acasă. Îi mulțumesc domnului ministru Daniel David pentru deschidere și colaborare. Dacă vrem ca tinerii noștri să se dezvolte sănătos, trebuie să consolidăm parteneriatul familie-școală-comunitate locală.”

Pentru prima dată în România, după modelul altor state europene, profesorii vor avea acces gratuit la un ghid realizat de specialiști din cadrul ANPCDDA, alături de cei din Ministerul Educației și Cercetării, precum și prin consultarea societății civile, în care sunt prezentate metode și principii pe care cadrele didactice le vor putea aplica pentru a preveni consumul de substanțe sau alte comportamente adictive. De asemenea, materialele conțin și o prezentare a unor metode eficiente prin care profesorii pot dezvolta, la nivelul familiei, abilități necesare prevenirii adicțiilor la adolescenți.

Primul ghid prevede atât principii de intervenție educațională, cât și de educație preventive, în funcție de vârsta elevilor. Totodată, ghidul conține și recomandări metodologice pentru discuțiile de grup sau mecanisme ale dependenței în perioada adolescenței.

Al doilea ghid are ca obiectiv atât conștientizarea de către părinți a riscurilor asociate consumului de droguri în rândul copiilor, cât și formarea acestora pentru aplicarea unor strategii eficiente de educație în domeniul adicțiilor.

Aceste ghiduri au fost transmise tuturor inspectoratelor școlare din țară care, la rândul lor, le vor transmite tuturor instituțiilor de învățământ.

[Această informare de presă poate face obiectul unor actualizări în funcție de dinamica evenimentelor.]

UPDATE 2: Potrivit deciziilor adoptate în ședințele CJSU Ilfov și CMBSU, miercuri, 8 octombrie, se suspendă activitatea și în unitățile de învățământ preuniversitar din Ilfov și București. 

UPDATE 1: Județelor menționate mai jos li se adaugă și Giurgiu. 

--------------

Din informațiile primite până în acest moment din partea inspectoratelor școlare județene, având în vedere avertizările meteorologice emise de Administrația Națională de Meteorologie, la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență s-a luat decizia suspendării cursurilor în toate instituțiile din învățământul preuniversitar pentru miercuri, 8 octombrie, în județele Constanța, Călărași și Ialomița. 

Consiliile de administrație ale unităților de învățământ aflate în situația de a suspenda activitatea didactică vor stabili măsuri privind recuperarea orelor. 

Informațiile incluse în acest material sunt primite în cursul acestei dimineți, până la ora 12:00, și vor fi actualizate în funcție de evoluția situației și de deciziile luate la nivelul Comitetelor județene/al municipiului București pentru situații de urgență.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a semnat ordinul prin care suma de 1.900.000 de lei va fi direcționată către școli, prin inspectoratele școlare, pentru implementarea, în perioada 15 octombrie - 15 decembrie 2025, a Programului de prevenire a violenței şi a infracțiunilor în mediul şcolar „Împreună prindem curaj”.

Suma este disponibilă prin Mecanismul național de susținere a prevenirii criminalității și va fi distribuită către inspectorate în funcție de dimensiunea populației școlare de la nivelul fiecărui județ. 

Anul trecut școlar, 22.000 de copii, 8.000 de părinți și 100 de parteneri au participat la activitățile programului, care se adresează tuturor unităților de învățământ din țară. 

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:

„Problema violenței în mediul școlar trebuie să fie o prioritate. În linie cu această prioritate, ministerul continuă și intensifică programele care au drept scop reducerea acestui fenomen. Continuarea programului «Împreună prindem curaj» este parte dintr-o abordare mai complexă: 1. identificarea mecanismelor pentru controlul fenomenului în afara școlii (ex. prin implicarea părinților și a autorităților); 2. activități de prevenție/identificare în mediul școlar (prin implicarea specialiștilor și a comunității școlare); 3. tratament de specialitate în școală și în afara ei (prin implicarea specialiștilor).”

Reamintim, în acest context, că Ministerul Educației și Cercetării a transmis deja școlilor recomandarea ca și în cadrul activităților din programul educațional ,„Şcoala altfel" să fie abordate transversal teme legate de prevenirea violenței în mediul școlar.

Ministerul Educației și Cercetării va onora olimpicii internaționali, profesorii care i-au pregătit și unitățile școlare din care aceștia provin, prin stimulente financiare și printr-un eveniment dedicat, organizat la Palatul Național al Copiilor din București, în data de 3 decembrie 2025 (vom reveni cu informații suplimentare în apropierea evenimentului). 

Prin olimpici internaționali ne referim la elevii care au obținut rezultate deosebite, așa cum sunt acestea menționate în legislația specifică, la concursurile internaționale incluse în listele competiționale aprobate prin Ordinul de ministru nr. 3.025/2025. 

Prof. univ. dr. psih. Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, declară:

„Mă bucur că, în condițiile măsurilor de criză fiscal-bugetară, după securizarea bugetului pentru premierea elevilor cu media 10 la evaluarea națională și la bacalaureat, putem continua, la fel ca în anii trecuți, premierea olimpicilor internaționali, în aceeași logică financiară și educațională. Laureații competițiilor naționale au fost deja premiați financiar, odată cu încheierea acestora, astfel că, în evenimentul din data de 3 decembrie 2025, vom onora câștigătorii concursurilor internaționale. De asemenea, mă bucur că am reușit să extindem posibilitatea ca, până la reorganizarea burselor de performanță în condiții de stabilitate fiscal-bugetară, bursa de merit să fie oferită tuturor celor care au ultima medie care se înscrie în procentul de 15%, ceea ce crește șansa olimpicilor. Utilizarea rezultatelor obținute în aceste competiții la înscrierea la liceu/facultate rămâne valabilă ca în anii trecuți. Felicitări tuturor: elevi, profesori, unități școlare!"

Ministerul Educației și Cercetării susține și participarea loturilor naționale ale României la olimpiadele internaționale prin acoperirea taxelor de participare și a costurilor deplasărilor, diurnă aferentă zilelor de ședere, precum și organizarea și desfășurarea etapelor care precedă olimpiadele internaționale.

Dragi profesori! Dragi elevi, studenți, părinți și parteneri ai școlii românești,

Sărbătorim astăzi, 5 octombrie 2025, Ziua Internațională a Profesorului (Ziua Mondială a Educației), așa cum a fost asumată aceasta la nivel internațional, pornind de la angajamentul UNESCO, pentru a reliefa rolul esențial al cadrelor didactice în societate.

În România trăim acum un an dificil pentru educație și pentru societatea românească în ansamblu, anul 2025 fiind probabil cel mai periculos an pentru țară după Revoluția din 1989. Au mai fost ani dificili pentru țară - atât economic, cât și politic -, dar în 2025, crizele interne politice și economice sunt puternic combinate, pe fondul unui război la graniță, al unor atacuri hibride asupra țării și al unor crize internaționale legate de reașezarea arhitecturii ordinii mondiale.

Știu că, în multe locuri, presiunea bugetară, schimbările din sistem și nevoia de adaptare continuă par să umbrească sensul profund al muncii noastre. Dar tot în astfel de momente se vede adevărata forță a educației: puterea de a transforma criza în progres și incertitudinea în sens.

Așa cum am spus în Raportul după X luni de mandat ca ministru al educației și cercetării, am acceptat implementarea măsurilor fiscal-bugetare în educație-cercetare, nedorite, dar necesare pentru a ne salva salariile  și bursele, doar în limitele (1) principiului raționalității (să se înscrie în bune practici europene  iar, pentru fiecare decizie, pot indica practici europene similare și/sau suport științific) și (2) ale principiului decenței (cât își permite țara acum să susțină financiar sistemul).

Toate acestea cu angajamentul că: (1) pe termen scurt, nu avem de redus salarii/de concediat oameni, (2) pe termen mediu, vom gândi un salariu decent în domeniu, pornind de la salariul mediu brut pe economie în cazul profesorului debutant/asistentului universitar și (3) într-o nouă structură cu mecanisme sănătoase (prin Raportul QX), aducem resurse în sistem, astfel încât până în 2030 să atingem 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.  Așadar, întregul demers de până acum a dus la o eficientizare financiară, dar și la provocarea vechilor paradigme, generându-se astfel o platformă pentru viitoare reforme raționale (unele deja în curs de implementare) prin care putem adopta cele mai bune practici UE/OECD (pornind de la Raportul QX).

Dar, așa cum am mai spus, în procesul de reașezare după perioada de schimbare generată de criza fiscal-bugetară, este FUNDAMENTAL să NU revenim la vechile paradigme! Preocuparea mea este ca oamenilor educației să le fie bine într-un nou sistem educațional, nu în sistemul actual care generează niveluri de analfabetism funcțional care ne paralizează țara și care trebuie reformat paradigmatic pentru a nu deveni o civilizație eșuată sub obscurantism și o colonie tehnologică/științifică! Lumea se schimbă, deci și noi trebuie să ne schimbăm pentru a face educația relevantă pentru această lume. Dacă nu înțelegem asta, nu vom mai avea o țară! Dar știu că noi, oamenii educației, înțelegem asta! Așadar, în spiritul acestei zile, vă invit să privim înainte împreună și cu încredere, nu doar să rezolvăm probleme vechi sau recente, ci să avem curajul să gândim împreună un model educațional nou în care fiecare copil și profesor să-și poată atinge potențialul.

Pentru a reuși asta, ca un act de patriotism modern, cred că avem nevoie acum în societatea noastră de un PACT pentru Deceniul Educației și Cercetării în România (2026 - 2036), cu trei puncte simple, pe care intenționez să-l obțin asumat de factorul politic din țară pentru domeniul nostru:

(1) În fiecare an, începând cu 2026, bugetul destinat educației și cercetării va fi mai mare decât cel din anul precedent (în termeni nominali și prin raportare la PIB).

(2) Cele două domenii dedicate cunoașterii - educația și cercetarea (știința) - rămân în aceeași autoritate națională, pentru a contribui coordonat la dezvoltarea țării ca o societate bazată pe cunoaștere.

(3) Măsurile majore în aceste domenii trebuie să corespundă unor practici UE/OECD, țintind mereu spre cele mai bune practici UE/OECD. Devierile de la aceste practici vor fi prezentate și argumentate public.

Vă mulțumesc pentru răbdarea, implicarea și demnitatea cu care vă faceți datoria zi de zi, chiar și atunci când trăim astfel de vremuri. România are nevoie de dumneavoastră - de mințile și inimile care formează generațiile viitoare.

La mulți ani tuturor profesorilor și oamenilor educației care cred în puterea educației! O mulțumire în plus celor care în acest vremuri complicate ați înțeles pericolul momentului, v-ați exprimat eventualele nemulțumiri cu demnitatea cuvenită rolului de profesor, ați răspuns cu onoare chemării de a sta împreună pentru a confrunta problemele și ați ales să fiți parte din soluție! 

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a primit invitația de a deschide Hackathonul „NASA Space Apps Challenge 2025” și de a încuraja participarea românească la un nivel cât mai reprezentativ și mai performant. Hackathonul se desfășoară în țară, în perioada 4 - 5 octombrie 2025, în București și Cluj-Napoca, și face parte dintr-un program internațional, care se derulează simultan în 400 de orașe ale lumii. Evenimentul reunește studenți, profesioniști și antreprenori care caută soluții inovatoare la problemele cu care se confruntă Pământul și spațiul. Din România participă în acest an aproximativ 200 de oameni.

Structura triadică a nucleului educației, și anume: competențele - cunoștințe declarative (knowledge) + cunoștințe procedurale (abilities) + valori (attitudes), se poate exprima plenar prin Hackathon, în soluții tehnico-științifice inovatoare.

Cu rol inspirațional, ministrul a parafrazat ca opțiuni personale, dar și ca psiholog, unele formule celebre, alături de potențialii (p) autori care le-au făcut cunoscute, intrate deja în cunoașterea comună a umanității:

1. „Imposibilul rămâne așa, până îl schimbăm!” (p. Mandela)

a) Trebuie să țintim mereu lucruri mari, complexe și complicate, a căror rezolvare schimbă paradigme, având un impact substanțial și o relevanță socială mare și pozitivă.

2. „Cel mai practic lucru este o teorie bună!” (p. Lewin)

a) Un cadru teoretic adecvat ne ajută să putem aborda, corect și comprehensiv, lucrurile complexe și complicate, pregătind și inovații disruptive, nu doar incrementale.

3. „O problemă bine formulată este pe jumătate rezolvată!” (p. Kettering)

a) Situațiile complexe/complicate trebuie filtrate pirin teorii puternice, pentru a defini clar problema, în termeni de raportare la obiectiv: unde suntem față de unde vrem să ajungem.

4. „Uneori trebuie să inventăm probleme noi!” (p. Deleuze)

a) Uneori nu ajunge să rezolvăm probleme existente, mai mult sau mai bine formulate, ci trebuie să definim probleme noi, a căror rezolvare implică și inovații în beneficiul oamenilor. În acest context, putem spune că cea mai bună modalitate de a prezice viitorul este aceea de a-l inventa tu.

5. „Într-o competiție mereu câștig sau învăț pentru a câștiga data viitoare!” (p. Mandela)

a) Eșecul este parte din procesul de inovație, de aceea este important să învățăm din el, pentru a progresa.

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a participat vineri, 3 octombrie, la „Conferința Națională de Cercetare în Educație - Pași către Viitor: Perspective pentru Educație și Cercetare Educațională”, organizată la Brașov (Universitatea Transilvania) de către Asociația Română de Cercetare în Educație.

După deschidere, în cadrul căreia ministrul Daniel David a descris situația prezentă și planurile de viitor în zona educației, acesta a participat la o dezbatere-panel, având ca teme: (1) organizarea formării specialiștilor în educația timpurie, (2) masteratul didactic și (3) formarea didactică a personalului din învățământul superior. De asemenea, au fost abordat și alte teme la zi în sistemul de învățământ. În final, s-a convenit trimiterea unor concluzii-sugestii concrete către minister și continuarea discuțiilor pe tema masteratului didactic, împreună cu specialiștii din celelalte domenii.

În acest context, ministrul a continuat seria de întâlniri cu oamenii educației din sistemul preuniversitar, de data aceasta cu inspectorii din Brașov, abordând aceleași teme relevante pentru perioada pe care o traversăm: (1) metodologia concursului pentru directori; (2) metodologia selecției inspectorilor; (3) măsurile fiscal-bugetare adoptate în temeiul Legii 141/2025.

Ca urmare a discuțiilor apărute în spațiul public privind proiectul de Hotărâre de Guvern supus recent consultării publice de către Ministerul Educației și Cercetării, prin care se actualizează și stabilește numărul total de posturi din învăţământul preuniversitar de stat în anul școlar 2025 - 2026, se impun următoarele precizări pentru a evita interpretări eronate:

Diferența între numărul total de posturi din anul școlar 2024 - 2025 (prevăzut în Anexa nr. 4 a HG 731/2024) și numărul total de posturi propus pentru acest an școlar este dată de reducerea cu aproape 50% a posturilor ocupate temporar in regim de plata cu ora, în condițiile aplicării măsurilor fiscal-bugetare. În contrapondere, a crescut (cu circa 3%) numărul de norme ocupate cu profesori titulari, în timp ce numărul de norme ocupate pe perioadă determinată (cu profesori suplinitori calificați) a rămas relativ constant. Așadar, nu au fost anulate posturi de titulari în sistemul de învățământ, ci doar norme libere, neocupate, orele din cadrul acestor norme fiind redistribuite în normele cadrelor didactice majorate cu cele 2 ore/săptămână. 

 Măsurile fiscal-bugetare au fost implementate fără a fi afectate pozițiile de titulari sau salariile acestora (așa cum apar în grila de salarizare).

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a inițiat o serie de întâlniri cu inspectorii și directorii de unități școlare din sistemul de educație preuniversitar, atât pentru a pregăti cele două metodologii majore privind reformele în sistem (Metodologia pentru concursurile de director, respectiv Metodologia pentru selecția inspectorilor), cât și pentru a discuta impactul măsurilor fiscal-bugetare și modalitățile de ajustare în noul an, alături de alte provocări relevante pentru sistemul de educație (ex.: debirocratizare, digitalizare etc.)

Astfel, ministrul Educației și Cercetării, alături de Secretarul de Stat Sorin Ion, a participat la întâlnirile de la Cluj-Napoca și Iași (online), următoarea întâlnire fiind planificată la București, întâlniri gândite regional. Secretarul de Stat Sorin Ion a mai participat și la întâlnirea de la Constanța. Alte întâlniri regionale sau locale vor fi planificate în săptămânile următoare.

În acest context, ministrul Educației și Cercetării declară:

„Printre cele mai importante teme asupra cărora ne vom concentra în această perioadă, se regăsesc trei foarte importate pentru sistemul de educație. Astfel, este vorba despre pregătirea celor două metodologii dedicate concursurilor pentru directori și selecției inspectorilor - ambele de elaborat pe termen scurt-mediu, pentru a fi implementate în prima parte a anului 2026, astfel încât noul an școlar 2026-2027 să înceapă cu consursurile/selecțiile deja încheiate -, dar și despre impactul măsurilor fiscal-bugetare și modalitățile de ajustare în noul an. Am apreciat participarea în număr mare și implicarea constructivă, pentru a co-crea un sistem de educație în paradigmele moderne ale secolului XXI.”

Prin Ordonanța de Urgență privind rectificarea bugetară, Guvernul României (1) a suplimentat bugetul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) pentru continuarea poiectului strategic „Laserul de la Măgurele” prin finalizarea implementării sistemului de fascicul gama intens și (2) a adoptat măsurile necesare pentru asigurarea cadrului instituțional și financiar care să permită ministerului ca Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) din structura MEC să își îndeplinească atribuțiile de Operator de Program pentru implementarea Măsurilor-Suport „Programul de cooperare internațională în domeniul cercetării” și „Programul infrastructură pentru cercetarea și monitorizarea emisiilor”.

Proiectul „Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP)”, cunoscut în spațiul public și ca „Laserul de la Măgurele”, este un proiect strategic al țării, care se va finaliza în decembrie 2026, demersurile MEC - ANC fiind să obțină finanțarea necesară în aceste condiții de criză fiscal-bugetară. La acest moment, ELI-NP cuprinde un sistem laser de 2 x 10 PW, cel mai puternic din lume, urmând ca după această alocare bugetară să fie implementat sistemul de fascicul gama cu aplicații semnificative în medicină și imagistică industrială.

Programul de cooperare internațională în domeniul cercetării dispune de un buget de 13 milioane CHF, din care 85% reprezintă contribuția elvețiană prin Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), iar 15% cofinanțare de la bugetul de stat. Componenta sa include Proiecte Comune Multilaterale de Cercetare (MJRP) și Infrastructura Luminii Extreme - Fizică Nucleară (ELI-NP). Obiectivul programului este crearea de parteneriate de cercetare durabile între instituții românești, elvețiene și europene, facilitând participarea la Programul-Cadru UE pentru Cercetare și Inovare și consolidând poziția României în rețelele internaționale de infrastructură. Programul infrastructură pentru cercetarea și monitorizarea emisiilor are un buget de 7,4 milioane CHF, din care 85% reprezintă contribuția elvețiană prin Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), iar 15% cofinanțare de la bugetul de stat. Componenta sa include Infrastructura de Cercetare a Aerosolilor, Norilor și Gazelor Minore (ACTRIS) și Studierea Emisiilor de Metan în Europa de Est (EEMS). Programul urmărește consolidarea capacităților naționale de măsurare și modelare a emisiilor, precum și avansarea cercetării asupra concentrațiilor de metan și particule în suspensie, contribuind la progresul științific și politicile publice bazate pe dovezi.

Într-o declarație comună a ministrului Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, și a președintelui ANC, cercetător Alexandru Andrei, se precizează:

„Ne bucură în primul rând faptul că, în pofida condițiilor de criză fiscal-bugetară, am reușit să obținem suportul Premierului și al Guvernului pentru deblocarea și finalizarea proiectului strategic al țării, cunoscut în spațiul public ca «Laserul de la Măgurele». De asemenea, ne bucură crearea condițiilor legale pentru «Mecanismul Elvețian de Finanțare a CDI», care aduce în sistemul românesc de CDI peste 20 milioane de franci elvețieni, în proiecte majore pentru țară.”

Prin aceste măsuri, Guvernul României asigură continuitatea și eficiența investițiilor în cercetare, sprijinind dezvoltarea infrastructurii naționale și integrarea României în rețelele europene și internaționale de cercetare, cu impact direct asupra performanței științifice și inovative a țării.

În urma procesului de renegociere a PNRR, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a obținut pentru Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) ca toate investițiile din cadrul Componentei 9 - „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare” - să fie transferate integral pe componenta de grant, creând astfel premisele utilizării mai eficiente a fondurilor europene și ale consolidării competitivității cercetării-dezvoltării-inovării românești (CDI), versiunea finală a formei revizuite a PNRR urmând a fi aprobată de Comisia Europeană.

Astfel, un total de 213,6 milioane de euro poate fi direcționat către universități și institute de cercetare, sub formă de finanțare nerambursabilă, prin următoarele investiții:

• C9 - I5: Înființarea și operaționalizarea centrelor de competență în domenii științifice strategice ale țării (25 de milioane de euro);

• C9 - I8: Dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate pentru activități CDI (183 de milioane de euro);

• C9 - I9: Program de sprijin pentru posesorii de certificate de excelență obținute în competiția pentru burse individuale Marie Skłodowska-Curie (1,6 milioane de euro);

• ⁠C9 - I10: Înființarea și finanțarea unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră, ca parte a platformei ERA Talent (4 milioane de euro).

Într-o declarație comună, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ.  dr. psih. Daniel David, și președintele ANC, cercetătorul Alexandru Andrei, afirmă:

„Știm că există o ușoară întârziere în derularea unor proiecte CDI din PNRR, ca urmare a unor procese administrative privind reorganizarea ANC și a procesului de renegociere a PNRR. Dar, prin trecerea acestor investiții mature din componenta de împrumut pe componenta de grant, vom recupera rapid această întârziere, dinamizând fluxul financiar într-o formulă absolut necesară în acest tip de proiecte CDI și asigurând astfel premisele pentru finalizarea integrală a proiectelor, respectarea jaloanelor asumate și consolidarea rolului cercetării românești în spațiul european”.

Prin proiectul de rectificare bugetară pentru anul 2025, Ministerul Educației și Cercetării a solicitat și a obținut o alocare suplimentară pe componentele de grant și împrumut, care asigură continuarea implementării tuturor proiectelor renegociate cu Comisia Europeană și autorizate prin memorandumul aprobat prin Guvern în data de 18 septembrie 2025.

În acest context, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară: 

„Când am preluat mandatul de ministru în decembrie 2024, Ministerul Educației și Cercetării avea în implementare un număr foarte mare de proiecte PNRR, semnate între 2022 - 2024 (niciunul încă încheiat). Analiza lor, pe care am demarat-o la începutul anului 2025, într-un cadru mai larg stabilit de Guvernul României, alături de MIPE și Comisia Europeană, a arătat că pentru unele dintre acestea termenul de 31 august 2026 nu va putea fi respectat și astfel se vor pierde bani din PNRR. Așa cum au procedat toate ministerele, am renegociat și în educație bugetul și proiectele, împreună cu MIPE și Comisia Europeană, salvând din pierdere în jur de 1 miliard de EURO și angajând proiectele realiste, care vor îmbunătăți major educația din România. Celelalte proiecte din PNRR, fără progres adecvat pentru termenul de 31 august 2026, în funcție de progres, vor fi reprioritizate pe alte fonduri care vor fi disponibile sau reziliate, conform reglementărilor legale. Le mulțumesc colegilor mei din minister implicați direct în coordonarea privind implementarea acestor demersuri, secretarul de stat Kallos Zoltan și secretarul general adjunct Sorin Decă.”

Educația din România se va moderniza în 2025 și 2026 prin PNRR, astfel:

• Până la sfârșitul acestui an:

  • Vom încheia proiecte care prevăd dotarea și echiparea a peste 5.800 de școli, cluburi și palate ale copiilor (toate unitățile solicitante au fost incluse în aceste proiecte), precum și echiparea a 1.400 de laboratoare inteligente multidisciplinare aferente unui număr de 1.093 de licee (toate liceele solicitante au primit fonduri pentru cel puțin un laborator). 

  • De asemenea, 60 de universități de stat și particulare vor finaliza proiecte care asigură digitalizarea universităților, dezvoltarea de competențe digitale pentru personalul didactic, precum și actualizarea programelor de licență și master pentru a include noile echipamente.

  • În plus, va fi finalizat programul de formare pentru competențe de pedagogie digitală în urma căruia cel puțin 100.000 profesori din învățământul preuniversitar de stat vor fi certificați.

• Totodată, alocarea suplimentară solicitată la rectificarea bugetară asigură premisele pentru finalizarea tuturor proiectelor rămase în PNRR, cu încadrare în termenul de 31 august 2026, astfel:

  • Se va finaliza implementarea celor 2.300 de proiecte destinate școlilor cu risc mediu si ridicat de abandon școlar, prin care peste 300.000 de elevi au beneficiat direct de activități specifice destinate îmbunătățirii participării la educație și a rezultatelor școlare, inclusiv materiale de învățare modern, hrană, activități remediale și extrașcolare, de învățare nonformală și consiliere.

  • Va fi finalizată construirea celor 8 campusuri de învățământ dual care asigură parteneriate solide între autoritățile publice locale, mediul privat și unitățile/instituțiile de învățământ pentru a pregăti elevii și studenții în conformitate cu cerințele pieței muncii.

  • Va fi creată prima rețea de școli verzi prin care 8 școli vor fi reabilitate și 34 de școli verzi vor fi construite, cu o suprafață totală de peste 130.700 metri pătrați. Toate aceste unități de învățământ vor respecta standarde de eficiență energetică ridicate, contribuind la tranziția verde.

  • Vor fi finalizate 45 de proiecte de reabilitare și construcție infrastructură universitară socială, cămine, cantine și spații de recreere pentru a asigura derularea procesului educațional în bune condiții. Acestea cuprind 15.974 de locuri de cazare reabilitate sau nou construite, 15.359 de locuri în spații de recreere și 3.165 de locuri în spații de luat masa pentru studenți. În plus, 40% din locurile reabilitate sau construite sunt alocate studenților proveniți din medii defavorizate pentru a le înlesni accesul la educație.

  • Pentru profesionalizarea managementului educațional, cel puțin 10.000 de directori de unități de învățământ și inspectori vor fi formați pentru competențe manageriale care să asigure o mai bună desfășurare a proceselor administrative și educaționale din școli.

Ministerul Educației și Cercetării va consolida mecanismele de monitorizare și control care să permită finalizarea proiectelor până la 31 august 2026.

Cu ocazia deschiderii anului universitar 2025 - 2026, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a onorat invitația Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).

După evenimentul formal din Aula Magna a UBB, unde ministrul și-a prezenta și un Raport de activitate și planurile pentru viitor pentru educația-cercetarea din România, acesta a participat la deschiderea festivă din cadrul Facultății de Matematică și Informatică, în noul „Campus UBB” din Cluj Innovation Park, și din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, în Auditorium Maximum al UBB, unele dintre cele mai mari și complexe facultăți din UBB și din țară. 

În acest context, ministrul educației și cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a declarat:

„Nu eram înclinat inițial să aleg invitația UBB, pentru simplul motiv că sunt și rectorul ales al acestei universități, gândind astfel că poate ar trebui să aleg o altă invitație dintre cele primite de la alte universități. Dar, în final, am ales UBB, deoarece de aici am plecat în decembrie 2024 și am simțit că aici ar trebui să-mi prezint un scurt raport de activitate și planurile pentru viitor pentru educația-cercetarea din țară, după aproape 10 luni de mandat ca ministru al educației și cercetării”.

La Cluj-Napoca, ministrul s-a întâlnit și cu reprezentanții studenților care au protestat față de măsurile fiscal-bugetare, asigurându-i că Guvernul înțelege problema și prezentându-le planurile pe termen scurt (apelul la fonduri europene) și mediu pentru a atenua efectul măsurilor fiscal-bugetare. De asemenea, a avut o scurtă întrevedere și cu vicepremierul Tanczos Barna, care a participat la festivitatea liniei maghiare din universitate, UBB fiind, probabil, cea mai complexă universitate europeană din punct de vedere multilingvistic-multicultural, cu cele trei limbi academice oficiale (româna/maghiară/germană).

Ministerul Educației și Cercetării monitorizează (prin proceduri interne) cazurile de violență (în diverse forme) din sistemul de educație-cercetare, unele semnalate și public, și își reafirmă politica de toleranță zero pentru astfel de fapte.

În acest context, reamintim că:

(1) Există proceduri specifice, care pot și trebuie aplicate pentru a preveni și aborda astfel de fapte inacceptabile pentru sistemul de educație-cercetare și pentru a genera un impact pozitiv asupra siguranței și bunăstării oamenilor din sistem;

(2) Recent, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a extins posibilitatea de sesizare, inclusiv anonimă, a unor astfel de fapte inacceptabile, cu scopul de a facilita prevenția, identificarea și sancționarea lor.

Cu privire la acest fenomen, ministrul Daniel David declară:

„Faptul că asistăm la o recrudescență a violenței - în forme diverse - la nivel social nu înseamnă că acest lucru trebuie tolerat în mediul educațional, dimpotrivă, mediul educațional trebuie să arate toleranță zero pentru astfel de fapte și, mai mult, trebuie să facă eforturi să fie mereu un model de conduită decentă între oameni (comportament, limbaj etc.), care să influențeze apoi pozitiv interacțiunile sociale.”

Ministerul Educației și Cercetării a demarat recent un proces de analiză a legislației (a normelor existente) pentru a eficientiza prevenția, identificarea și sancționarea unor astfel de fapte inacceptabile.

Ministerul Educației și Cercetării lansează astăzi, 25 septembrie, în consultare publică, proiectul de Hotărâre de Guvern privind acordarea de stimulente financiare elevilor care au obținut media 10 la examenele naționale din sesiunea iunie-iulie 2025.

Documentul prevede:

• suma de 2.000 de lei pentru fiecare absolvent de gimnaziu care a obținut media 10 la evaluarea națională 2025;

• suma de 5.000 de lei pentru fiecare absolvent de liceu cu media generală 10 în prima sesiune a bacalaureatului, inclusiv sesiunea specială.

Sumele propuse sunt în aceleași cuantumuri ca în anul precedent, iar lista nominală a beneficiarilor și modalitatea de acordare a stimulentelor financiare vor fi aprobate, ulterior, prin ordin de ministru.

În sesiunile din vara acestui an (iunie - iulie), 42 de absolvenți de liceu au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat (32 la examenul național de bacalaureat, sesiunea iunie 2025, 1 în sesiunea specială și 9 la examenul de bacalaureat german, sesiunea iunie 2025), iar 85 de absolvenți de clasa a VIII-a au obținut media 10 la evaluarea națională. 

„Am reușit, prin măsurile fiscal-bugetare adoptate, să asigurăm plata salariilor și burselor în acest an și să ne stabilizăm pentru dezvoltare și reforme în anii care vin. Pe lângă acest obiectiv, în cadrul căruia păstrarea componentei sociale a fost determinantă (burse sociale și sprijin pentru categorii de elevi în diverse situații de risc), am încercat să securizăm și partea de recompensare a excelenței. Astfel, alături de premiile în bani acordate pentru rezultatele obținute în competițiile școlare naționale și internaționale, propunem, conform reglementărilor în vigoare, acordarea de stimulente financiare elevilor care în această vară au încheiat examenele naționale cu media generală 10”, declară ministrul Daniel David. 

Documentul supus consultării publice este disponibil aici.

BIROUL DE PRESĂ